# Impozit minim pe cifra de afaceri sub lupa mediului de afaceri din România > Peste 100 de federații ale angajatorilor, asociaţii de afaceri și camere de comerț din România au semnat un apel comun pentru eliminarea IMCA. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri ar pu... Publicat: 26 noiembrie 2025, 11:15 · Autor: Răzvan Munteanu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/impozit-minim-pe-cifra-de-afaceri-sub-lupa-mediului-de-afaceri-din-romania/ · Publicație: Financiarul ![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/11/impozit_minim_pe_cifra_de_afaceri_sub_lupa_mediului_de_afaceri_din_romania-1024x535.webp) **Peste 100 de federații ale angajatorilor, asociaţii de afaceri și camere de comerț din România au semnat un apel comun pentru eliminarea IMCA. ** Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează mediul de afaceri din România. Odată cu discuţiile despre bugetul de stat pentru 2026, antreprenorii au readus în atenţie solicitarea de a renunța la această taxă, considerată de mulţi ca fiind împovărătoare. În continuare, explicăm de ce mediul de afaceri consideră că această măsură ar fi benefică atât pentru companiile din România, cât și pentru investitori străini care analizează piața locală. ## Ce nu se vede la prima vedere când vine vorba de IMCA Impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus în 2018, a generat discuţii aprinse între autorități și companii. Spre deosebire de impozitul pe profit, IMCA trebuie plătit chiar dacă firmele înregistrează pierderi sau nu au profit. Acest tip de impozit pe cifra de afaceri este considerat de multe firme drept o barieră în calea investiţiilor, afectând în special mediul privat și reducând competitivitatea pe termen lung. Reprezentanţii mediului de afaceri spun că această taxă apasă cel mai tare pe umerii firmelor mici și mijlocii. Companiile susțin că IMCA le reduce semnificativ resursele pentru investiţii și creșterea salariilor, mai ales în perioadele economice dificile. Multe firme din România consideră că menţinerea IMCA limitează capacitatea de a crea noi locuri de muncă și de a atrage investiţii străine directe. Potrivit Ministerului Finanţelor, IMCA a adus în 2023 aproximativ 5 miliarde de lei la buget. Cu toate acestea, oamenii de afaceri contestă logica acestei taxe, considerând-o o povară suplimentară pentru afaceri, în special în sectoarele unde rata efectivă de impozitare devine greu de suportat. ## Ce se ascunde în spatele nemulțumirii din mediul de afaceri Cererea de eliminare a IMCA a revenit în prim-plan odată cu negocierile pentru bugetul din 2026. Peste 100 de organizaţii, de la Federaţia Naţională a Antreprenorilor din România la Asociaţia IMM-urilor, susțin că eliminarea acestei taxe ar ajuta economia să respire și ar stimula motorul creșterii economice. Printre semnatari se numără și Confederaţia Patronală Concordia, care solicită guvernului eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. ### IMCA și efectele mai puţin vizibile asupra diferitelor domenii În retail, unde marjele de profit sunt foarte mici, impozitul minim pe cifra de afaceri poate ajunge să reprezinte o parte importantă din profitul net. Pentru firmele de transport, efectul este și mai puternic, mai ales din cauza fluctuaţiilor de preț la combustibil. Industria auto și agricultura sunt de asemenea afectate, unde cifra de afaceri este mare, dar profitul net rămâne scăzut. Un director de companie din construcții spune că plătește IMCA chiar și când proiectele sunt pe pierdere. În 2022, au avut situații în care impozitul pe profit era zero, însă IMCA a reprezentat 1,2% din cifra de afaceri. Astfel de situaţii sunt considerate de antreprenori drept principalele bariere în calea dezvoltării sustenabile. Mulţi antreprenori cred că această taxă le limitează șansele de a reinvesti în afacere sau de a crea noi locuri de muncă, afectând inclusiv valoarea adăugată generată de companii. ## Negocieri și scenarii care pot schimba regulile jocului Guvernul nu a anunţat încă o decizie clară. Ministrul Finanţelor a declarat recent că "toate opţiunile sunt pe masă", dar a subliniat importanța menţinerii echilibrului bugetar. În contextul negocierilor, se discută inclusiv despre eventuale măsuri fiscale alternative și despre lărgirea bazei de impozitare. Analiștii estimează că eliminarea IMCA ar putea aduce un minus de 0,5-0,7% din PIB la buget. Pentru a compensa, se ia în calcul creșterea altor taxe sau extinderea bazei de impozitare. În același timp, mediul de afaceri avertizează că menţinerea impozitului minim ar putea duce la un val de insolvențe, în special în sectoarele cu marje reduse, precum industria ușoară și agricultură. Dacă solicitarea mediului de afaceri nu va fi acceptată, reprezentanţii patronatelor avertizează că riscul de faliment ar putea crește, în special în agricultură și industria ușoară. Acest lucru ar putea afecta și fondurile europene atrase de companii, deoarece multe proiecte depind de sănătatea financiară a firmelor. Negocierile dintre guvern și mediul de afaceri vor continua în următoarele luni, iar decizia finală va depinde și de prognozele de creștere economică pentru 2025 și 2026, dar și de poziţia Comisiei Europene privind politicile fiscale din România. ## Ce urmează pentru companii și economie Discuţia despre impozitul minim pe cifra de afaceri nu este doar una fiscală, ci arată două abordări diferite: una care pune accent pe creșterea veniturilor la buget, alta pe încurajarea investiţiilor pe termen lung. Ce va decide guvernul va avea impact asupra întregului mediu de afaceri și asupra economiei naţionale, inclusiv asupra modului în care firmele românești și investitorii străini își vor planifica strategiile viitoare.