# Piața imobiliară a pierdut 31.000 de tranzacții în ianuarie. Ce urmează?

> Frână de mână trasă pe piața imobiliară din România. Ianuarie 2026 a venit cu o liniște pe care puțini o anticipau. Peste 31.000 de tranzacții s-au evaporat, pur și simplu, comparativ cu luna dinai...

Publicat: 5 februarie 2026, 14:17 · Actualizat: 5 februarie 2026, 14:17 · Autor: Razvan Munteanu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/piata-imobiliara-a-pierdut-31-000-de-tranzactii-in-ianuarie-ce-urmeaza/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/02/piata-imobiliara-a-pierdut-31-000-de-tranzactii-in-ianuarie-ce-urmeaza-1024x682.jpg)

Frână de mână trasă pe piața imobiliară din România. Ianuarie 2026 a venit cu o liniște pe care puțini o anticipau. Peste 31.000 de tranzacții s-au evaporat, pur și simplu, comparativ cu luna dinainte. Cifrele spun o poveste, una despre o pauză de sezon, dar și despre cumpărători care au devenit mult mai precauți, potrivit [Digi24](https://www.digi24.ro/imobiliare/tranzactiile-imobiliare-au-scazut-cu-peste-31-000-in-prima-luna-din-2026-fata-de-decembrie-2025-expert-e-o-perioada-de-ajustare-3617401).

La nivel național s-au vândut doar 24.598 de imobile. Scăderea e masivă. Vorbim de 31.605 tranzacții sub nivelul din decembrie și cu 6.236 mai puține decât în ianuarie anul trecut. Alexandru Ispir, expert imobiliar, a pus punctul pe i pentru Digi24.ro: asistăm la o perioadă de recalibrare a așteptărilor, un cumul de motive care a înghețat multe decizii de cumpărare.

## De ce au dispărut cumpărătorii? Sezon sau teamă de viitor


Coincidență? Greu de crezut. Alexandru Ispir confirmă că ianuarie are, înainte de toate, o componentă sezonieră. Prima lună din an e, tradițional, una moale. Vine după agitația sărbătorilor, iar deciziile financiare mari sunt amânate. Nimeni nu se înghesuie la notar în ianuarie.

Dar nu e doar atât.

Față de ianuarie 2025, comportamentul s-a schimbat. Cumpărătorii cântăresc mult mai bine costurile totale, se uită la dobânzi și se întreabă ce le rezervă economia. Expertul numește fenomenul o etapă de „ajustare”, nu neapărat o răcire bruscă a pieței. Harta tranzacțiilor arată diferențe uriașe în țară: Bucureștiul e lider cu 4.159 de proprietăți vândute, urmat de Ilfov (1.799) și Brașov (1.273), în timp ce județe ca Teleorman, cu doar 41 de imobile, par să joace în altă ligă.

## Paradoxul creditelor: Mai puține, dar mai scumpe


Scăderea se reflectă și la ipoteci. În ianuarie 2026 s-au dat 14.830 de credite noi. Asta înseamnă cu 5.855 mai puține decât în aceeași lună a anului trecut. Clasamentul e dominat tot de București (2.564), Ilfov (1.336) și Timiș (823), pe când în Harghita s-au acordat doar 27 de ipoteci.

Ironia sorții? Aici apare o nuanță. Potrivit lui Alexandru Ispir, deși numărul creditelor a picat, valorile lor au crescut. Profilul cumpărătorului s-a schimbat. Fie se cumpără case mai scumpe, fie nevoia de finanțare a crescut, alimentată de prețurile mari din 2025 și de inflație. Concret: cine își mai permite un credit, îl ia pentru o sumă mai mare și vânează proprietăți mai bune.

## Ilfovul, magnet pentru bucureștenii care fug de aglomerație


Visul casei cu grădină rămâne viu. Zona din jurul Capitalei, mai ales județul Ilfov, atrage în continuare ca un magnet. Aici contribuie prețurile mai decente decât în București, potopul de proiecte rezidențiale noi, dar și dorința oamenilor de a avea mai mult spațiu, mutând astfel o felie importantă din cerere în afara orașului.

Expertul imobiliar trage un semnal de alarmă: tendința pune o presiune gigantică pe infrastructură. Pe de altă parte, ajută la dezvoltarea localităților din jur. Acestea nu mai sunt simple zone-dormitor, ci se transformă în comunități pe picioarele lor, cu servicii și facilități. Ilfovul nu mai e doar o anexă, ci devine o forță de sine stătătoare.

## Bătălia tăcută pentru pământ: De ce au explodat vânzările agricole


Piața rezidențială ia o pauză, dar un alt segment fierbe. Vânzările de terenuri agricole au bubuit. În frunte sunt județe ca Buzău (436 de tranzacții), Dolj (312) și Tulcea (275). De ce acum?

Sunt două motive mari și late, explică specialistul. Primul: investitorii văd terenul agricol ca pe un colac de salvare pentru capital, o protecție în vremuri nesigure. Al doilea motiv ține de speculă. Mulți pariază pe dezvoltări viitoare, mizând că acele terenuri își vor schimba destinația pentru proiecte logistice, industriale sau chiar rezidențiale pe termen mediu și lung.