# Retailerii extind promoțiile „cumperi mai mult, plătești mai puțin” după un recul al consumului de aproape 6%

> După o scădere de aproape 6% a consumului, retailerii din România introduc discounturi progresive pentru sute de produse. Miza este creșterea volumelor vândute, dar marja de profit se comprimă

Publicat: 18 iunie 2026, 21:59 · Autor: Diana Preda · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/retailerii-extind-promotiile-cumperi-mai-mult-platesti-mai-putin-dupa-un-re/ · Publicație: Financiarul

![Retailerii extind promoțiile „cumperi mai mult, plătești mai puțin” după un recul al consumului de aproape 6%](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/06/discounturi-progresive-retaileri-1024x683.jpg)

Retailerii din România extind promoțiile de tipul „cumperi mai mult, plătești mai puțin” pentru sute de produse de bază, de la alimente la produse de curățenie, într-un moment în care consumul a scăzut cu aproape 6% în ultimele 4 luni. Mișcarea are o logică financiară clară: creșterea volumelor și a valorii coșului într-un mediu cu inflație ridicată și putere de cumpărare erodată.

La un coș de 500 de lei, reducerile legate de cantitate pot coborî nota de plată cu 50 sau chiar 70 de lei, adică un avantaj de 10%-14% raportat la valoarea totală a cumpărăturilor. La nivel de percepție a consumatorului, economia declarată ajunge „undeva la 20-30%”, dar intervalul depinde strict de ponderea produselor incluse în promoții și de capacitatea gospodăriei de a cumpăra volume mai mari fără a genera stocuri inutile.

Pentru retaileri, miza nu este doar traficul în magazine. Este apărarea rotației stocurilor și a veniturilor într-o piață în care clientul amână sau fragmentează achizițiile. Discountul progresiv transferă discuția de la prețul unitar la costul total al coșului, ceea ce poate susține volumele vândute chiar dacă marja brută pe unitate se subțiază.

Numai că această tactică nu funcționează uniform. Categoriile cu utilizare recurentă și predictibilă, exact cele menționate acum în promoții, alimentele și produsele de curățenie, au cea mai mare probabilitate să răspundă la un astfel de mecanism. În schimb, pentru bunurile cumpărate rar sau pentru gospodăriile cu bugete foarte strânse, condiția de a cumpăra mai mult pentru a plăti mai puțin poate reduce conversia și poate muta promoția din zona de stimulare a cererii în zona de simplă comunicare de preț.

Un cumpărător a rezumat direct mecanismul comercial: „Cu cât iei mai mult, cu atât este mai ieftin.” Alt client a indicat și ordinul de mărime al economiei resimțite: „Da, ne ajută. Undeva la 20-30%.”

Dar pentru evaluarea sustenabilității contează și limita modelului. Un alt cumpărător reclamă că avantajul se pierde dacă achiziția nu răspunde unei nevoi reale: „Dacă n-ai nevoie, atunci nu rezolvi nimic. […] 2-3 lei nu se simt. Chiar dacă zicem că prețurile sunt mari și că veniturile sunt mici”. Iar aici apare riscul principal pentru consumator: coș mai mare, dar nu neapărat mai eficient, cu potențial de risipă și cu blocarea unei părți mai mari din bugetul lunar în stocuri casnice.

## Presiunea pe puterea de cumpărare împinge retailerii spre promoții care mută accentul pe volum

Adrian Codîrlașu (președinte [CFA România](https://financiarul.ro/companii/de-ce-pierde-romania-teren-in-fata-vecinilor-la-competitivitate-miza-reala/)) leagă explicit această schimbare de contextul macroeconomic. El arată că retailerii răspund la o combinație de inflație ridicată, creștere mai lentă a salariilor și scădere a puterii de cumpărare, adică exact factorii care comprimă cererea de consum.

> „E un mod de a promova produsele, mai ales că vedem că în contextul actual este o scădere a consumului. Avem inflație ridicată și o creștere mai redusă a salariului, scădere de putere de cumpărare. Consumul suferă și automat sunt retaileri care încearcă să se adapteze la această nouă situație”, a explicat Adrian Codîrlașu (președinte CFA România).

## Impactul promoțiilor asupra marjei și rentabilității companiilor de retail

Semnalul este relevant pentru planificarea comercială pe termen mediu. Dacă reducerea consumului de aproape 6% din ultimele 4 luni persistă, retailerii vor fi împinși fie spre promoții mai dese, fie spre o repoziționare a mixului comercial către categorii esențiale, cu elasticitate mai redusă a cererii. Și asta înseamnă, pentru operatori, o negociere mai agresivă cu furnizorii și o atenție mai mare la marja pe categorie, nu doar la marja totală.

Datele publicate până acum nu cuantifică exact impactul asupra EBITDA sau asupra marjei brute, însă mecanismul este vizibil: retailerul cedează din marja unitară pentru a apăra volumul total vândut și frecvența de cumpărare. Potrivit [Observatornews](https://observatornews.ro/economic/metoda-prin-care-romanii-scad-pretul-cosului-lunar-de-cumparaturi-economisim-undeva-la-2030-657883.html), extinderea promoțiilor acoperă deja sute de produse de bază, semn că nu mai este vorba despre testarea unui instrument punctual, ci despre o tactică comercială aplicată pe scară mai largă.

Din perspectiva investitorilor și a managerilor din retail, semnalul de urmărit nu este doar creșterea traficului, ci raportul dintre volum și rentabilitate. O reducere de 50-70 de lei la un coș de 500 de lei poate accelera vânzarea, dar eficiența economică depinde de două variabile pe care piața le va vedea mai târziu în rezultate: cât din discount este finanțat de furnizor și cât este absorbit de retailer, respectiv dacă valoarea medie a bonului urcă suficient pentru a compensa eroziunea de marjă.

Iar contextul macro nu oferă mult spațiu de relaxare. România rămâne sub media Uniunii Europene atât la consumul individual efectiv, de 86%, cât și la PIB per capita, cu 22%-29% sub media UE în 2024. Peste acest decalaj se suprapune perspectiva unor dobânzi ridicate până în 2027, ceea ce menține costul finanțării sus și limitează atât investițiile companiilor, cât și disponibilitatea gospodăriilor de a consuma pe credit.

Pe termen mai lung, discounturile progresive ar putea deveni o componentă stabilă a politicii de preț, nu doar o reacție temporară la slăbirea cererii. Dar eficiența va diferi între marii retaileri, care pot întinde promoțiile pe sute de SKU-uri și pot negocia mai bine cu furnizorii, și magazinele locale, unde spațiul de manevră pe preț și volum este, cel mai probabil, mai îngust (informațiile disponibile nu detaliază încă diferența de adopție între cele două segmente).

Un alt cumpărător sintetizează partea vulnerabilă a ecuației: „Totul s-a scumpit atât de mult, încât nu ajută”. Pentru retail, acesta este testul real al următoarelor trimestre: dacă discountul la volum schimbă comportamentul de cumpărare suficient cât să repornească volumele sau dacă rămâne doar un cost comercial suplimentar într-o piață cu consum fragil.