# România este de 15 ani în Uniunea Europeană

> Parlamentul României celebrează 15 ani de la aderarea țării la‌ Uniunea Europeană, un moment marcat printr-o ‍ședință comună. Deși evenimentul ​ar fi‍ trebuit să aibă loc în primele zile ale lunii⁤...

Publicat: 2 februarie 2022, 09:56 · Actualizat: 14 aprilie 2025, 12:10 · Autor: Razvan Munteanu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/romania-este-de-15-ani-in-uniunea-europeana-2/ · Publicație: Financiarul

**Parlamentul României celebrează 15 ani de la aderarea țării la‌ Uniunea Europeană, un moment marcat printr-o ‍ședință comună. Deși evenimentul ​ar fi‍ trebuit să aibă loc în primele zile ale lunii⁤ ianuarie, ⁤acesta a fost amânat din cauza vacanței parlamentare.**

**În această ⁤perioadă, europa⁢ a traversat diverse⁤ provocări, inclusiv​ criza financiară din 2008 și Brexit-ul. În prezent, ⁣[continentul se confruntă cu tensiuni generate de conflicte regionale](https://financiarul.ro/afaceri/romania-este-de-15-ani-in-uniunea-europeana/). Aderarea României la​ UE a [adus beneficii semnificative](https://financiarul.ro/externe/alegerile-prezidentiale-din-republica-moldova-comunistii-din-jucatori-in-observatori-ai-scenei-politice/), chiar dacă unele dintre speranțele exprimate în 2007 ‌nu s-au‍ concretizat.**

### Spațiul​ Schengen: O aspirație constantă

Un aspect significant ‍al‌ integrării României în ⁤Uniunea ⁢Europeană este aderarea la spațiul ⁣Schengen. Aceasta rămâne o țintă neîndeplinită până acum, deși este stipulată în Tratatul de Aderare - articolul ⁣4 ⁢al protocolului referitor la‌ admiterea României ⁢și Bulgariei.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat recent că nu poate garanta integrarea României în Schengen pentru‌ anul 2022,​ subliniind că decizia depinde de factori externi. „Voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca România să îndeplinească cerințele necesare”, a afirmat el.

### Aderarea la euro: O promisiune amânată

Inițial, România visa să adopte moneda euro ​încă din ⁢2012; ulterior termenele‍ au fost ‍revizuite pentru anii 2015 și⁤ apoi 2020 sub ‌conducerea premierului⁣ Victor Ponta. Guvernatorul Băncii Naționale sugerează acum⁤ o ​posibilitate între ​anii ⁤2024-2026 ​pentru îndeplinirea‌ criteriilor necesare intrării în zona euro.

Conform unui sondaj ​Eurobarometru Flash recent realizat, aproximativ 75% dintre români susțin adoptarea monedei ⁤euro; totuși există temeri legate⁤ de pierderea controlului asupra politicii economice ⁢și ‌impacturile negative ale acesteia asupra economiei ​naționale.

### Achiziții fără frontiere: Avantajele apartenenței

Aderarea României ‍la Uniunea Europeană a ⁢facilitat mobilitatea cetățenilor‍ români către alte state ‍membre pentru turism sau muncă. De ​asemenea,⁢ transparența instituțiilor⁤ publice ‌s-a îmbunătățit considerabil‍ comparativ cu perioada preaderare.

Agenția Națională de Integritate și​ direcția Națională Anticorupție au beneficiat ⁢de⁢ sprijin european care le-a permis să acționeze mai eficient împotriva corupției. Totuși,România⁤ continuând să se confrunte cu probleme legate de corupție pe plan european rămâne un subiect delicat.

### Cresterea economicã si provocările actuale

Până în prezent ⁢PIB-ul României aproape ⁤s-a dublat față de anul aderării (de la aproximativ 123 miliarde euro in 2007 până la circa240 miliarde euro in ⁣finalului lui 2021). Rata ​șomajului a ‍avut fluctuații semnificative dar tendința generalã ⁣este una⁤ pozitivã pe termen lung.

Cu toate acestea există percepții negative⁤ printre cetățeni privind efectele⁣ integrării europene: pierderea ‍identității naționale (65%) sau amenințările migrației ‌(62%). Aceste temeri ‍reflecta complexitatea proceselor ⁤economice ⁢si sociale generate prin integrarea ​in UE si libera circulatie pe piata‌ interna europeana care afecteaza competitivitatea sectorialã românească mai ales‌ in agriculturã .

### Fonduri europene: Beneficii financiare considerabile

Dacă România se aflã printre ultimele state membre ca ratã de absorbție a⁤ [fondurilor europene între anii 2014-2020](https://financiarul.ro/sanatate/romania-va-investi-400-milioane-euro-in-proiecte-de-digitalizare-in-sistemul-de-sanatate-in-comparatie-cu-dublu-din-alte-tari/) , totalizarea fondurilor primite după cei 15 ani arată un bilanţ favorabil : aproximativ 70 miliarde euro primite faţă de doar 24 ‌miliarde contribuţii aduse bugetului comunitar . Astfel⁣ , ţara⁢ noastră are un⁤ surplus net estimat atins pe ‍parcursul acestor ani .

Pentru perioada actualǎ (2014-2020), Romania ⁤beneficiază încă până in decembrie acestui an , având deja⁤ absorbit aproape două treimi din suma disponibilǎ . Cu toate acestea rata scazutǎ reflectǎ dificultatea implementarii proiectelor ​structurale şi investiţionale ‌necesare dezvoltarii durabile.”