# România plătește pe dobânzile la credite, jumătate din sumele investite din buget pentru dezvoltare > România a cheltuit peste 100 ​de miliarde de lei pentru ⁢dobânzile datoriei publice în ultimul deceniu Ministerul Finanțelor a ⁢raportat că, în ultimele zece ani, România a alocat mai mult de 100 d... Publicat: 8 iunie 2022, 06:06 · Actualizat: 19 aprilie 2025, 01:10 · Autor: Roxana Cojocaru · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/romania-plateste-pe-dobanzile-la-credite-jumatate-din-sumele-investite-din-buget-pentru-dezvoltare/ · Publicație: Financiarul ![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2023/08/economie.jpg) ## România a cheltuit peste 100 ​de miliarde de lei pentru ⁢dobânzile datoriei publice în ultimul deceniu Ministerul Finanțelor a ⁢raportat că, în ultimele zece ani, România a alocat mai mult de 100 de miliarde de​ lei pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice. Această situație ridică semne‌ de întrebare cu privire la gestionarea finanțelor publice,având în vedere că suma​ cheltuită pe dobânzi se apropie semnificativ⁣ de investițiile ⁣realizate din bugetul național. ### Investiții vs. Dobânzi: O comparație⁢ alarmantă Conform datelor oficiale, statul român a investit aproximativ 230 de miliarde de lei din bugetul său în aceeași perioadă. Astfel, plățile pentru dobânzi reprezintă aproape ⁣jumătate din totalul investițiilor efectuate. Cristian Păun, analist ‌financiar și cadru didactic la Academia de Studii Economice⁣ din București, ‍subliniază că datoria⁤ publică ‍actuală ⁤reflectă deficitele acumulate pe parcursul ultimelor trei decenii. „Această acumulare constantă a‍ datoriei ne⁢ afectează grav capacitatea financiară”, afirmă Păun.⁤ El adaugă ⁢că riscurile sistemice și politice care influențează costurile​ financiare ale⁢ țării nu⁢ au fost⁤ îmbunătățite semnificativ. ### Cheltuieli record cu dobânzile în primele luni ale anului În primele patru luni ale anului curent, România a cheltuit‍ 9,5 ​miliarde⁤ lei‌ doar pentru plata‍ dobânzilor. Aceasta este o sumă considerabil mai⁤ mare comparativ cu anii anteriori și este influențată negativ atât ‌de inflație cât și de instabilitatea regională generată prin‍ conflicte externe. Dacă tendința ⁤se menține,estimările sugerează că ⁢plățile totale pentru dobândi ar putea atinge un record istoric anualizat ‌la aproximativ 28 miliarde lei –​ o sumã ce era ⁢achitatã anterior într-o ‍perioadã mult mai lungã. Pāun avertizează asupra riscurilor asociate amânărilor privind soluționarea deficitului bugetar excesiv: „este esențial să abordăm problema deficitului înainte⁢ ca aceasta să devină insurmontabil.” ### Costurile ⁢financiare ale României comparate cu celelalte state UE În prezent, costurile financiare suportate de România sunt cele mai mari dintre ⁢toate statele membre UE. Randamentul titlurilor emise pe termen lung (10 ani) [se situează la](https://financiarul.ro/actuale/romnia-a-solicitat-eliminarea-probelor-suplimentare-efectuate-de-grecia-la-cereale/) un nivel alarmant – 8,2%, comparativ cu ⁤țări ‌precum Ungaria (7,2%), ⁤Polonia (6,7%) ‌sau Bulgaria (1,6%). Această creștere continuu a⁤ datoriilor va‍ genera⁣ inevitabil o presiune suplimentară asupra cheltuielilor guvernamentale‍ destinate⁣ plăților către creditori. ### Scadența investițiilor statului în context‍ economic​ dificil Datele recente indicau o scadere semnificativa - aproximativ 13% - a cheltuielilor destinate investițiilor din bugetul național față de aceeași perioadǎ din anul precedent.În perioada ianuarie-aprilie 2022 s-au realizat investiții totale reduse cu un miliard lei față anul anterior. Pāun subliniazǎ cǎ lipsa unei strategii coerente şi eficace privind finanţarea proiectelor complexe contribuie ⁢la stagnarea dezvoltării infrastructurale: „Existăm într-un mediu unde parteneriatele public-private sunt insuficiente iar​ accesarea fondurilor europene rămâne problematic”.De asemenea el atrage atenția asupra ⁤faptului că România riscă să piardǎ fonduri europene importante dacă nu reuşeşte sǎ le acceseze corespunzător; estimările sugereazǎ pierderi potenţiale ce depaşesc suma‌ totalǎ disponibilizată prin programările anterioare şi planurile naţionale actuale.