Dezbatere CONFIDEX: Între încredere și prudență în economia în criză. Decizii strategice într-o realitate volatilă

Participanți:

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland

Andrei Cionca – CEO, Impetum Group

Moderator: Moise Guran

Introducere Moise Guran: Această dezbatere este un mod în care ne sfătuim între noi în aceste vremuri extraordinare, încercând sa înțelegem prin ce trecem cu toții, către ce se îndreaptă economia, cum putem supraviețui.

Vă propun astăzi o discuție aplicată privind decizii strategice într-un climat economic cel puțin diferit, ca sa nu-i zic direct ostil, având în vedere faptul ca este nou pentru noi toți. Încercam să învățam unii de la alții și să facem fata provocărilor.

Sectorul manufacturier a mers destul de prost anul trecut. Pe partea de comerț online lucrurile au fost niște rezultate excepționale, cel puțin pentru eMag, dar nici pe partea de comerț offline lucrurile nu au mers rău, vedem la Kaufland.

S-a păstrat sau nu s-a păstrat încrederea antreprenorilor in economie? Mă gândesc ca poate au intervenit ceva schimbări.

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: Ce vedem noi în acest trimestru 1, va putem da niște date din companiile pe care le avem noi in portofoliu, si vom avea o noua conferința in puțin timp in care vom prezenta datele.

Am început acest proiect CONFIDEX, acum un an de zile, ca un jurnal de criza. Ne-am dorit sa fim cat mai aproape de economie,  am încercat sa strângem cat mai multe date, iar când va veni momentul acțiunii să știm exact pe ce butoane sa apăsam si de ce masuri are nevoie economia pentru a crește repede.

Pana acum am organizat 12 conferințe, unde am invitat atât personaje din spațiul public: prim-ministrul României sau primarul Clujului. Am avut reprezentanți de top din mediul bancar – i-am avut invitați pe directorii generali ai celor mai importante 2 bănci cu capital românesc, care ne-au vorbit extrem de deschis despre felul în care băncile lor susțin companiile românești aflate în dificultate în criză economică. Am avut o participare extrem de bogată din partea mediului de afaceri, executivi de top din domenii foarte variate care au venit cu propria lor experiență și cu sfaturile lor despre ce trebuie să facem pe viitor.

În această perioadă am organizat trei studii, am strâns date și am avut rezultate pentru trimestrele 2, 3 și 4 ai anului anterior, la care au răspuns până acum peste 1500 de manageri de top, din toate sectoarele românești. La ultimul studiu am introdus și ultima categorie, cea a companiilor cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro. Le mulțumesc tuturor managerilor de top care au răspuns chestionarelor noastre, ii invit acum pe toți reprezentanții mediului de afaceri romanesc sa răspundă la chestionarele noastre. Avem acum chestionarul aferent primului trimestru din 2021.

Am impactat prin studii, prin conferințe, prin discuțiile pe care le-am purtat, peste 2 milioane de români până în acest moment. Analizele noastre de până acum au fost foarte calitative și au oferit răspunsuri pe care foarte mulți antreprenori le căutau.

Spuneam la începutul pandemiei ca din punctul nostru de vedere vor fi trei mari etape prin care mediul de afaceri românesc va înfrunta aceasta criză: etapa de șoc – prima etapă – când ne-a lovit lockdownul și nu știam exact ce urmează. Am avut apoi a doua etapă, mai lunga, de strângere de date, în care ne-am uitat pe toate sectoarele și dimensiunile companiilor și am încercat să înțelegem ce sectoare sunt afectate, cum evoluează  aceste companii și care sunt nevoile lor. Apoi am zis că urmează cea de-a treia etapă, cea a măsurilor concrete – aceasta etapă a început deja, pentru ca sunt măsuri foarte eficiente care au fost luate în economia românească. Cred că acum, după ce vom avea rezultatele trimestrului 1 al anului 2021 ne va fi mai clar despre cum trebuie sa acționăm în viitor ca recuperarea să fie una mult mai rapidă.

Referindu-ne la studiul trimestrului 1 al anului 2021, din punctul meu de vedere va fi ultimul trimestru de scădere, daca măsuram cifrele trimestru cu trimestru față de începutul anului anterior. T1 al lui 2020 a fost unul atipic – am avut 2 luni de creștere, au fost cele mai bune doua luni din economia mondială, apoi a apărut pandemia. Am avut un trimestru cu evoluție mixtă, apoi a intervenit o scădere bruscă.

Ce vedem în companiile pe care le gestionăm, exista o scădere de 20% fata de cifrele aceluiași trimestru al anului anterior. Acum suntem într-o plină perioadă de recuperare. Credem că această recuperare este foarte mult influențată de doi factori: de campania de vaccinare și aici avem exemplul Israelului, unde au vaccinat cu rapel 60% din populație, iar oamenii de acolo ne spun ca viața este relativ întoarsă la normal. După ce 50% din populație a făcut vaccinul, vorbim de masuri aproape inexistente. Evoluția economiei românești va depinde de viteza de vaccinare și suntem foarte de optimiști.

Guvernul a anunțat ca in iunie, cel târziu în septembrie vom atinge acest procent de 60% din populație vaccinata, deci atunci vom putea vorbi despre o revenire în forță.

Chestionarul este împărțit in trei mari categorii: încercăm sa aducem percepția managerilor români despre încrederea in economie, apoi încercăm sa vedem percepția lor despre economia românească, economia europeana si economia globala, iar in partea a treia încercăm sa vedem percepția lor cu privire la evoluta PIB-uului, inflației, pieței de capital, aprecierea/deprecierea leului, investițiile private etc.

In continuare 40% dintre managerii romani cred ca PIB-ul va scădea iar șomajul va creste, in timp ce FMI arata o creștere de 6% pe anul 2021. Concluzia pe care am tras-o noi este ca in percepția managerilor romani nu a avut loc inversiunea de pe scădere pe creștere.

Finalul studiului se refera la indicele Confidex, care se agrega prin 29 de itemi si care ne arata o imagine generala asupra percepției managerilor romani asupra gradului de încredere referitor la cum va evolua economia Romania. Va invit pe cat mai mulți dintre dumneavoastră sa răspundeți la chestionar, pentru a face răspunsurile si mai valoroase si poate ca vom înțelege și mai bine ce masuri trebuie sa luam pentru a avea o revenire accelerată.

Moderator: Referitor la valul trei, nu știu câți dintre manageri l-au așteptat sau câți dintre ei si-au pus problema. Pare ca managerii mai degrabă s-au temut de acest val decât l-au așteptat. Cum simțiți de la butoanele acestor mari companii restricțiile, cum v-au afectat, care e percepția voastră?

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: Înțelegem decizia guvernului, înțelegem ca anumite masuri au fost necesare pentru o perioada limitata de timp. Discutam cu autoritățile si luam toate masurile de siguranța, dar aceasta trebuie sa fie temporare, mai ales ca urmează o perioada cu sărbători, cu creștere de peste 30% a fluxului de clienți.

Luam in considerare masurile anunțate, recomandate de DSP vis-a-vis de metri pătrați recomandați de client. Referitor la închiderea magazinelor, este câștigului online-ului, însă este un câștig pe care îl împărțim, îl share-uim.

La ora 8 seara erau 250-350 de mașini de livratori in parcare după ora de închidere. Din fericire e o compensare, doar ca e ușor neproductiv pentru noi. Facem livrările din magazine, astfel ca un angajat trebuie sa reia tot fluxul pe care l-ar avea clientul.

Moderator: Cum se vede valul acestea 3? Cum arat vânzările? Se simte o scădere, o creștere?

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG Stanciu, eMag: Noi in intern ne-am uitat care este impactul adus de noi si care e impactul adus de schimbările din piață, de context, pentru a vedea care este valoarea produsa. Vedem si acum pe fondul restricțiilor o accelerare a cererii pentru servicii digitale, de la delivery de alimente, comerț online, învățământ la distanta, servicii publice. Clienții care au venit au rămas aproape de aceste servicii.

Anul trecut ne-am pregătit pentru dublări, triplări ale cererii de la o zi la alta, am livrat mereu de calitate, iar clienții au rămas.

Acum vedem o schimbare foarte rapida spre economie digitala, si nu doar IT&C. Economia digitala ia cate o bucățică din fiecare verticala: educație, alimente, comerț. Economie digitală a ajuns la 17% din PIB si va creste. Acești antreprenori impactati au o mare oportunitate de transformare a businessului în zona digitala. Am observat antreprenori care au deschis restaurante si magazine fără partea de clienți offline „dark store-uri”. Aceasta transformare a businessului se va vedea si am început sa punem la dispoziția antreprenorilor pentru a-i ajuta sa migreze spre economia digitala, spre aceasta lume.

2020 a fost o creștere de aproape 50%, in 2021 am început să urcam pe deal, pentru ca în 2020 a fost mutata forțat cererea spre e-commerce. Am avut zile si săptămâni în care creșterea era de peste 100%, iar acum trebuie sa urcam pe aceasta creștere.

Reușim sa avem si acum o creștere de 10-15% si ne da perspective foarte bune pentru viitor. Temerea noastră era că asta sa nu fie doar un trend care trece si oamenii sa revină la fostele obiceiuri. Oamenii cumpăra în continuare din categorii din care nu cumpărau înainte online. Încrederea a crescut. Oamenii încep sa consume din ce in ce mai mulți bani în online.

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: Vânzările anul trecut au fost peste creșterea inflației. Creșterea noastră este de 8,75 fata de creșterea din 2019, iar cifra de afaceri este puțin sub 15 miliarde de lei. Suntem într-o creștere relativ organică, acest nivel reprezintă o creștere sănătoasă în retail. Creșterea este justificata de 2 factori: expansiunea, pentru ca anul trecut am deschis 10 magazine noi, dar si de extinderea livrărilor la domiciliu prin comenzi online si prin dark store-uri. Nu am fi ajuns la aceasta cifra daca anul trecut am fi oprit investițiile si am fi așteptat sa vedem ce se întâmplă. Credem ca acesta nu este un rezultat al consumului, si este un rezultat al eforturilor constante de a răspunde la nevoile clienților.

Anul trecut am ales sa vindem mai multa siguranța nu doar mai multe alimente. Le mulțumesc partenerilor, producătorilor, procesatorilor din Romania pentru ca au dovedit un spirit antreprenorial extraordinar si spirit empatic, mulți dintre ei trecând la munca în trei schimburi cu aceeași resursa materială și umană.

Moderator: In ce măsura ii puteți ajuta si pe ceilalți? La ce procent mai sunteți din punct de vedere achiziție produse din Romania?

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: Din fiecare lei pe produs cumpărat, 67 de bani merg spre producători din Romania. 67% din cifra de afaceri produsa este plătita producătorilor din Romania.

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG Stanciu, eMag: Anul trecut ne-am asigurat ca angajații lucrează in condiții bune. 3.000 de angajați au făcut rapid schimbarea si au lucrat de acasă, iar restul de 3000 de angajați, pentru partea de curierat am schimbat foarte mult fluxurile ca sa fie safe pentru angajați si pentru client. Apoi ne-am asigurat ca interacțiunea cu clientul funcționează foarte bine,  si serviciile sunt ok, iar apoi ne-am uitat unde sunt oportunitățile și unde ne putem dezvolta. Am avut transformarea businessului de delivery din Timișoara, l-am rebrandurit – a crescut fata de 2019 de 13 ori, iar anul acesta estimam ca va creste de încă 5 ori.

Prin platforma de marketplace ne-am dus către magazine care aveau stocurile blocate si le-am oferit posibilitatea sa isi plaseze stocurile online, si am avut aici sute de magazine care au început sa vândă. Apoi am avut un program in care producători romani mici au șansa sa vândă și in România și în afară.

Am anunțat săptămâna trecuta un program de investiții pe șase paliere. Am văzut multe businessuri europene si suntem in top pe zona noastră.

Daca ne uitam la consum si la dorința oamenilor de a avea bunuri si servicii, aceasta creștere este o chestiune normala. In zona de IT si electrocasnice, Romania consuma 200 de euro/om/an pentru produse electrocasnice, țări din Europa Centrala, precum Cehia sau Polonia, consuma 400 de euro pe om/an, Germania peste 800 de euro/om/an.

Toate produsele pe care le aducem din afara produc deficit comercial – importam mai mult decât exportăm. Avem si in Romania fabrici, dar va fi greu sa ne batem cu China sau Japonia, care au o productivitate mai bună. În schimb putem sa ne concentram să exportăm inteligența sau chiar produse cu valoare adăugată mare din România.

Moderator: Anul trecut am avut o creștere a salariilor semnificativ mai mare decât creșterea consumului. In ce măsura consumul mai poate rămâne un motor de creștere așa cum a fost anii trecuți? Anul trecut a fost o creștere de 8% a salariilor, dar a existat si o tendință spre economisire.

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: Anul trecut au fost câteva savinguri. Consumul pe care l-am văzut a fost si pentru ca s-au redirijat niște costuri către cele necesare. Trebuie sa ne punem întrebarea ce vom face in perioada următoare. Ar trebui ca stat sa dirijam o parte importantă din bani in zona de investiții. Francezii înțeleg ca marile companii au nevoie de capital, si ba chiar au aprobat o soluție de ajutor de stat. De exemplu Comisia Europeana a aprobat un ajutor de stat pentru Air France. Poate ne gândim și pentru Romania la acel Fond de investiții de stat. As tinde sa spun ca trebuie sa crească procentul investițiilor cu capital in companii românești, pentru ca în felul asta putem crea dezvoltare durabilă. Dacă aruncăm banii pe consum, vom avea creșteri pe termen scurt.

Moderator: Pandemia a schimbat o paradigma. In ce măsura consumul poate rămâne un motor de creștere?

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: Avem 2.900 de parteneri si furnizori de bunuri sau servicii, dintre aceștia, 2.400 sunt furnizori romani. Ce reprezintă acest 67% din totalul plaților către furnizori, 81% rămân in tara. Nu e vorba despre patriotism, ci despre o formula de business. Prin rămânerea capitalului in țară, nu facem altceva decât sa păstram puterea de cumpărare în țară. 1,9 miliarde de euro sunt plățile către acești 2.400 de furnizori romani. Daca vrem sa vedem impactul indirect fata de valul 1 din in lanțul de aprovizionare, sau impactul indus față de valul 2-3 în lanțul de aprovizionare, probabil ca impactul se dublează și ajunge la 4 miliarde. In afara de consum, trebuie sa apară și capital romanesc, dar nu poate să apară doar prin subvenții, ci si prin parteneriate cu societăți cu capital străin.

Moderator: Anul trecut ați deschis 10 magazine, cum v-au influențat strategiile?

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: Investiția de anul trecut s-a ridicat la 300 milioane de euro, prin deschiderea celor 20 magazine, terenuri, modernizări. Bugetul de investiții pentru 2021 este de 375 milioane de euro.

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG: Suntem pe un trend de convergenta către salariile din Europa de Vest. In IT suntem la 70% forța de munca calificata fata de vest, 30% pe restul muncitorilor.

Vedem diferențe intre orașele universitare și orașele unde nu avem centre universitare.

Anul acesta avem in plan 2.000 de angajări. Un angajat la noi aduce încă 6 angajați în rândul doi.

Moderator: Piața forței de munca. Șomajul pare ca e din nou in creștere odată cu valul doi al pandemiei, din toamna. Noi avem probleme de decenii cu criza forței de munca. S-a terminat criza forței de munca? Șomajul este la 5%. Este posibil sa intram într-o altfel de criza, sociala?

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: Nu cred ca va creste șomajul pentru ca sunt tot felul de proiecte de reinserție, si ați văzut inițiativa celor de la Bittnet, care si-au propus ca in următorii cinci ani sa specializeze 20.000 de oameni in IT. Eu cred in migrarea forței de munca către locurile de munca bine plătite, către campionii crizei. Cred ca va fi o migrație către domeniile noi. Cred ca daca se va restructura aparatul de stat si vor rămâne acolo doar oamenii performanți, vor ușura costurile bugetare, iar oamenii neperformanți iși vor da seama ca trebuie sa se vor reprofesionalizeze si noi vom avea un profit prin reprofesionalizarea acestor oameni.

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: In 2020 numărul de aplicații pentru ocuparea unui loc de munca în companie a crescut cu 60% față de 2019. Suntem peste 15.000 de angajați în companie și am avut peste 75.000 de solicitări de locuri de munca. Rata de retenție a crescut cu 10%, retailul asigură siguranța locului de munca de care foarte mulți oameni aveau nevoie. Am decis a începând cu martie anul acesta sa oferim tichete de vacanta pentru angajații noștri de 1,5 milioane de euro. Salariul minimum la Kaufland este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie.

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG: Cred ca pe forța de munca necalificata este posibil ca salariile sa nu mai crească fata de Vest, dar in schimb sa crească prin educație. Vedem pe zona de IT o creștere a competiției foarte mare, pentru ca acest shift pe zona digitala a dus către o cerere foarte mare de IT-isti.

Moderator: eMag a fost la 5,9 miliarde de lei in 2019, peste 8 miliarde in 2020, la Kaufland puțin sub 15 miliarde. Unde vor fi aceste cifre in 2022? Veți continua expansiunea pe comerț online?

Valer Hancaș – Director Corporate Affairs, Kaufland: I-as acorda lui eMag o creștere de 35% in fiecare an, ceea ce înseamnă in 14-15 miliarde. eMag probabil ca va depăși Kaufland.

Este foarte dificila aceasta dezvoltare pe comert online. Intentiile exista, insa nu am ajuns in punctul in care sa ne dezvoltam o rețea proprie. Probabil ca va deveni un trend, sau a devenit un trend comerțul online.

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG: Eu vad Kaufland ca un de creștere de 10% de la an la an, creșterea poate veni din creșterea in digital, iar aici e o competiție cu Kaufland cu Bringo. Kaufland a făcut niște mișcări foarte bune si a făcut un avans cu trei platforme de delivery, vedem in plus dezvoltarea de dark store-uri care se vor vedea in creșterea cifrei de afaceri.

Legat de eMag vedem in viitor niște lucruri care vor schimba structura cifrei de afaceri. Vom accelera cresterea antreprenorilor si a market place-ului, unde la noi se va vedea in CA doar acel comision pe care il percepem, care este mai mic decât vânzarea realizata de antreprenori. Vom creste mult mai mult businessul internațional decât businessul din Romania, iar aici avem pe de-o parte Ungaria, unde ne-am propus un miliard de euro in cinci ani, dar si o tara noua pe care o vom anunța în perioada următoare. Suntem acum in analiza finala pentru alegere intre doua țări.

Vom investi in businessuri  noi, cum am făcut-o cu Sameday sau cu Tazz, si acum avem Emag Ventures unde vom creste, vom investi in peste 100 de companii, pe care le vom creste accelerat.

Pentru eMag ne dorim o creștere de 15%.

Moderator: Comerțul electronic când îl va depăși pe cel offline?

Iulian Stanciu – Președinte executiv, eMAG: Comerțul online în Romania a ajuns la 10%. Sunt tari in care comerțul online e la 30% – Coreea de Sud, China, Marea Britanie. Pe măsura ce veniturile oamenilor va vor creste, si consumul va creste. Creșterea din Romania va depinde si de dezvoltarea infrastructurii din Romania, și aici mă refer inclusiv a competentelor.

Jumătate din creșterea retail-ului va veni din comerțul online in următorii 10 ani. Sunt anumite segmente unde creșterea pe online este de mai mult de jumătate – la cârti este mai mult de jumătate online, electronice/electrocasnice este la 30%, fashion-sport sunt la început, e oportunitate mare de creștere. E o posibilitate mare de creștere si pe alimente, cred ca este acum e la 1-2% in online, dar trebuie o infrastructura separata de depozitare, transport.

Moderator: Unde se va situa raportul intre comerțul online-offline in 2022?

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: Exista un trend invers, de mutare din offline in online. Si noi am investit in companii tradiționale care au încercat soluții din acestea noi de dezvoltare. De exemplu un restaurant care si-a făcut o platforma de livrare. Oricum părerea noastră este ca pe viitor acele companii care nu au o componenta de tehnologie nu vor mai exista.

Daca ne uitam la companiile care cresc, nu ne uitam prea des la partea de equity. Indicatorii la care noi ne uitam si pe care ni propunem de la an la an, având in vedere ca ne uitam la valoarea companiilor românești, ne propunem sa creste equity-ul companiilor românești. Si cred ca ar fi important ca de fiecare data când ne uitam la cifra de afaceri, cu cat creste fiecare, sa ne uitam si la ce valoare generează. Pentru ca sunt foarte multe companii care generează cifre de afaceri mari, dar când tragi linie la finalul anului iti dai seama ca profitabilitatea lor nu exista si ca profitabilitatea lor este destul de mica.

Cred ca daca in viitor deschidem discuția asta despre cat de mult valorează companiile românești si discutam mai multe despre valoarea lor si despre cum își pot creste cifra de afaceri si valoarea lor, cred ca va fi un pariu câștigător pentru economia românească.

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata