Dezbaterea Confidex: Recuperarea post-pandemie și drumul spre o nouă economie

  1. Managerii semnalează o îngreunare a accesului la finanțare. Este acesta un fenomen conjunctural sau o tendință?

Prim-Ministrul României, Florin Cîțu, despre situația economică: „Este cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Mă bucură să văd o evoluție pozitivă a încrederii (n.r. Confidex) și că managerii pun presiune pe guvern pentru a le susține mai mult. Companiile care accesează aceste facilități sunt cele care cred că vor rămâne în picioare după această criză. Și nu susținem companii care sunt neproductive. Fără IMM Invest ar fi fost dezastru în economie anul trecut.”

Obiectivul a fost de la început să menținem funcțională economia. Avem nevoie de încrederea investitorilor, ca să continue să finanțeze. România a trecut această criză mai bine decât se aștepta oricine. A fost un mix de măsuri care au funcționat, care nu au fost foarte restrictive și au lăsat economia în mișcare: companiile s-au descurcat mai bine, băncile au venit cu sprijin pentru economie, vaccinarea a încurajat și măsurile guvernamentale au venit în completare. Avem 26% din PIB intermediere financiară, există mult potențial de creștere aici.

Despre bancabilitate: „Cred că e o diferență mare între percepție și realitate. Există la momentul actual un nivel de  creditare de 9% pentru persoane fizice și 8% pentru companii. Avem totuși o problemă de bancabilitate, deoarece sunt companii care nu se califică la creditare, de aceea anul trecut am adoptat o ordonanță de urgență și am creat motivație pentru companii să-și crească capitalurile proprii și să se poată împrumuta.”

Accesul la creditare pe sectoare: Există zone mai afectate de criză, care au acces mai greu la finanțare, de asta a apărut IMM Invest. Sunt sectoare ca transporturi, HORECA, agricultură, pentru care riscul e mai mare, iar noi venim lângă antreprenori cu o garanție, ca împreună să facem lucrurile mai bine. Bineînțeles că nu toată lumea are acces la credite, pentru că trebuie să existe și capacitate de rambursare.

Agricultura are acces greu la creditare, iar în momentul de față nu există nici programe suficiente care să ajute. Agro Invest face pentru companii ce face IMM Invest, dar special pentru agricultură, iar dacă acest program funcționează, plafonul va crește. La HORECA mai avem de lucrat, și la agențiile de turism, unde trebuie să găsim și acolo programe și produse.”

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „70-75% din credite au venit direct din IMM Invest. România a avut un an mai bun decât multe state europene, cu toate că am avut o scădere de PIB. Creditele pentru IMM-uri au crescut cu 20%. În această criză, spre deosebire de criza anterioară, toate băncile au anunțat că vor să facă parte din soluție și au avut lichiditate. Avem o linie specială de creditare pe Agribusiness, plecăm de la o bază bună.”

  1. K-shaped recovery. Sectoare câștigătoare și sectoare pierzătoare în pandemie. Cum alocăm sprijinul, cât de flexibile sunt IMM-urile românești în situații de stres?

Prim-Ministrul României, Florin Cîțu: „Lecția crizei trecute a fost că trebuie să îți păstrezi capacitatea de producție. Cu toții am suportat costul reducerii profitului, ca să păstrăm angajații. Când am văzut că putem găsi finanțare internațională ne-am dat seama că există încredere în măsuri și în economie, care ne-au dus la acest rezultat pozitiv. Toată lumea a lucrat împreună. În 2021 economia trebuie să înceapă să stea pe picioarele ei, dar în continuare vom mai sprijini sectoare. O parte dintre măsuri se mențin, dar încercăm să ajutăm companiile să se descurce. PIB-ul nominal a rămas cam același, totuși venitul nominal la buget a fost similar cu 2019 când aveam o economie care creștea.

Despre mediul de afaceri și cultura antreprenorială. Lichiditatea în economie trebuie să existe ca aceasta să funcționeze. Am folosit măsura garanțiilor ca ajutor. Statul nu este aici ca să aleagă campioni în economie, ci este aici ca să regleze mediul, iar campionii să fie stabiliți în privat, în economie.

Vrem să schimbăm cultura în care ne raportăm la faliment. În prezent, antreprenorul investește greșit are o imagine negativă în economie, trăiește o anumită stigmă. Cred că antreprenorii trebuie să primească încurajare să se dezvolte. Aceasta este cultura în care vrem să mergem. Văd falimentul ca pe un mecanism de curățare a pieței. Sunt 700 de companii de stat care sunt în insolvență sub tot felul de forme. Trebuie să avem curajul să vedem care funcționează și care trebuie scoase din economie.

Citeste si:  Omul de afaceri Murad Al-Katib este EY World Entrepreneur Of The Year 2017

Susținerea sectoarelor. Impozitul specific pentru HORECA nu a fost plătit și plănuim să prelungim asta. Ne gândim să prelungim acest beneficiu și după luna martie. Există sprijin pentru HORECA și în IMM Invest, iar cele trei luni de șomaj tehnic au menținut locurile de muncă, iar salariile celor care au revenit au fost susținute în procent de 45% pentru încă trei luni.

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: „ Managerii români, cultura și experiența managerială ne fac să fim pesimiști privind viitorul. Chiar și când am văzut că revenirea este mai rapidă, suntem în continuare pesimiști, chiar dacă vedem o recuperare într-un V destul de optimist. Acest K shaped recovery poate fi influențat de politicile guvernamentale, în funcție de sectoarele care sunt susținute. E un moment extraordinar să o luăm de la zero în orice industrie.”

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „Nu toate sectoarele sunt afectate similar. Unele sunt afectate structural, altele conjunctural. Cei afectați conjunctural trebuie ajutați. În cazul sectoarelor afectate structural trebuie să ne gândim ce facem cu companiile, cu antreprenorii și cu angajații. Trebuie să adresăm problemele mai profund. HORECA este afectată conjunctural, așa că probabil își va reveni rapid. Nu ne putem baza doar pe ajutor guvernamental, ci trebuie și să ne ajustăm business-urile.”

  1. Despre Valoarea Adăugată Brută în mediul de stat vs. privat, creșterea salariilor și restructurare

Prim-Ministrul României, Florin Cîțu, despre companiile de stat: „Anvelopa salarială rămâne la nivelul anului trecut, crește foarte puțin. Competiția neloială în mediul de stat are loc nu doar la nivel de salarizare, ci și la modul în care lucrează companiile de stat. Transformarea digitală a statului este metoda prin care să facem un stat suplu. Acum statul este o frână în dezvoltarea economiei. Am cerut reforme la companii de stat cu pierderi. Blocăm creșterea salariilor la stat, și facem o nouă lege a salarizării. Cred că Tarom va fi al doilea exemplu de succes. Direcția în care merge această companie este una corectă. Managerii companiilor de stat trebuie să spună clar dacă pot și vor să restructureze, iar dacă nu, vor veni alții care să o facă.”

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: „În primul rând ne gândim la restructurare operațională, iar apoi la o restructurare financiară a acestor companii de stat. Încă nu avem avem o situație a companiilor de stat care au restructurat. Avem o radiografie clară a felului în care managerii privați au restructurat. 20% dintre manageri au trimis oamenii în șomaj tehnic, 17% dintre manageri care au operat concedieri, 14% dintre ei au redus salarii, 55% dintre companii s-au digitalizat, 40% manageri români au redus salarii, iar 20% dintre ei au renunțat la spațiile de birouri ca măsuri de restructurare operațională. În pasul următor al CONFIDEX am putea realiza un studiu similar pe companiile de stat, să vedem ce măsuri operaționale au luat acestea și să vedem cum operează cu datoriile istorice care s-au creat.

Am ales 31 de companii de stat aflate în dificultate (rezultat operațional negativ în ultimii 3 ani), acestea au  în total pierderi de 31 mld. de lei/an, datorii totale de 11 mld. și cifră de afaceri de 9 mld. lei și 65.000 de angajați și familii care depind de ele. Dintre toate acestea, doar 5 au aplicat pentru măsuri de restructurare financiară disponibile în legislația românească: 2 au apelat la dispozițiile OG6 pentru reducerea datoriilor la bugetul de stat, 1 a intrat în concordat preventiv și 2 au luat ajutor de stat de salvare sau restructurare.

Citeste si:  POR - Ghidul solicitantului pentru AP 3, PI 3.1, Operatiunea b - Cladiri Publice in consultare publica pana pe 21 iulie

Avem exemplul de succes al ROMAERO, o companie cu datorii la stat care nu mai plătea nimic, și care prin OG6 a plătit datorii la buget de stat de 77 de milioane de lei. Dintr-o companie supra-îndatorată, fără activitate operațională, aceasta s-a transformat într-o companie bancabilă, funcțională.

  1. Concurența salarială stat vs. privat. Adaptabilitate și digitalizare

Prim-Ministrul României, Florin Cîțu: „Vom face o legătură între performanță și salarizare în sectorul public. 1,2% din PIB este acum anvelopa cu salarii, suntem aproape de media europeană, problema este că sunt prost distribuiți. Sunt de părere că poți măsura performanța în sectorul public, de exemplu prin interacțiunea cu sectorul privat.

Salarizarea s-a dublat, dar percepția asupra interacțiunii cu mediul privat nu s-a schimbat. Sunt adeptul schimbărilor care vor face măsurile obiective. Digitalizarea va face statul mai suplu. Ne bucurăm când oameni din sectorul privat vin în sectorul public, dar sperăm că nu dintr-o idee greșită.

Trebuie să începem cu trei măsuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, restructurarea salarizării și digitalizarea, care vor schimba modul în care funcționează statul. Vrem să construim un stat care funcționează și este competitiv.

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „Trebuie să atragă și statul oameni competenți, iar pentru asta trebuie să plătim prețul la valoarea pieței. Statul nu trebuie să fie cel mai mare investitor în economie, ci trebuie să ajute sectoarele cele mai afectate.”

  1. Direcții majore de dezvoltare pentru un nou mare ciclu economic. Cum ieșim din situația asta și cum va arăta revenirea?

Prim-Ministrul României, Florin Cîțu: „Trebuie să construim un sistem economic flexibil. În criza anterioară am avut un șoc pentru că nu eram flexibili, dar dacă avem un sistem flexibil și se pot muta lucruri dintr-un sector în altul, construim un sector economic rezilient. Trebuie să lași companiile să meargă și în direcția în care vor pierde, dar și să le sprijini când se întâmplă asta.”

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: „Foarte mulți vorbesc despre revenirea la 2019, noi ne concentrăm pe cum trebuie să arate lucrurile în 2022. Mult mai multe sectoare vor fi digitalizate. Vor fi multe schimbări în munca oamenilor. Vom investi mai mult în energie verde, în digitalizare. Există posibilitatea ca România să fie un hub de digitalizare și sper să fim și un hub comercial pentru Europa. Văd un interes tot mai mare din parte investitorilor străini, nu doar a investitorilor mici. Nu cred că va fi o problemă de acces la finanțare, ci de ce vrem să facem cu industriile în care funcționează. În agribusiness încercăm să găsim soluții. În sectorul HORECA recomandăm ca statul să aibă grijă mai mare, pentru că sunt multe alte businessuri afectate acolo.”

Andrei Cionca, CEO Impetum Group: „România are foarte mult potențial de dezvoltare. Agricultura este mult sub potențialul ei. Multe companii sunt într-o stare de dificultate. Structura lor de capital nu le ajută să se dezvolte, iar băncile nu pot să le ajute mereu. O ideea bună ar fi un fond de investiții controlat de stat, care ar genera o explozie pentru companiile românești.

Investiții în companii în tehnologie este un alt domeniu cu miză mare. Există un imens bazin de talente în programare în România. Dacă reușim să punem capital în spatele acestor oameni, putem reuși o creștere similară cu cea pe care a avut-o Israelul – de 10 ori creștere a banilor veniți din afară. Polonia face deja asta și investește în startup-uri, ar trebui să vină și rândul României.

Adresez o invitație mediului de afaceri să ni se alăture în acest demers trimestrial și să completeze studiul CONFIDEX, care ne dă puterea de a lua decizii informate și bazate pe informații de actualitate în mediul de business și în economie.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner