# Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale > Schimbări fiscale majore în România: Impozitul pe cifra ⁤de afaceri și alte măsuri Introducerea impozitului pe cifra de afaceri Începând cu 1 ianuarie 2018, România va‌ implementa un ⁣nou sistem fi... Publicat: 30 iunie 2017, 06:03 · Actualizat: 27 decembrie 2024, 21:46 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Comunicate de Presă](https://financiarul.ro/comunicate-de-presa/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/comunicate-de-presa/noul-program-de-guvernare-modifica-semnificativ-politicile-fiscale/ · Publicație: Financiarul ### Schimbări fiscale majore în România: Impozitul pe cifra ⁤de afaceri și alte măsuri #### Introducerea impozitului pe cifra de afaceri Începând cu 1 ianuarie 2018, România va‌ implementa un ⁣nou sistem fiscal prin înlocuirea impozitului pe profit⁣ cu‍ un⁢ [impozit pe cifra de afaceri](https://financiarul.ro/externe/ecomin-videanu-the-ruling-coalition-has-discussed-discarding-the-mandatory-flat-profit-tax/). Această măsură‍ vizează ​toate companiile din țară⁢ și va include două ‍sau trei trepte de impozitare. ‍ Această schimbare este⁤ anticipată să​ genereze dificultăți semnificative pentru întreprinderile noi și cele​ care investesc, afectând astfel capacitatea acestora de a [se dezvolta](https://financiarul.ro/actuale/prelungirea-birocratiei-excesive-pe-banii-imm-urilor-7-ani-de-dubla-inregistrare-pentru-angajatori/). De asemenea, aplicarea ‍unei cote diferențiale a ⁤impozitului ar putea crea discrepanțe concurențiale față de alte state membre ‍ale‌ Uniunii Europene, influențând negativ volumul exporturilor românești. #### Riscuri legale și ⁢impactul asupra⁤ mediului economic România​ se ⁤confruntă cu riscul declanșării procedurii ‍de‍ infringement din partea ​uniunii Europene dacă noul sistem fiscal nu respectă directivele europene referitoare la ⁣armonizarea legislației privind TVA-ul.Conform Directivei 77/388/CEE, taxa pe cifra de⁤ afaceri nu ‌este deductibilă, ceea ce‌ ar putea împiedica libera circulație a bunurilor⁤ și ⁤serviciilor. #### Modificări în ‌impozitarea⁤ veniturilor persoanelor fizice Un alt aspect important al noilor reglementări fiscale este reintroducerea ⁣impozitului pe venitul​ global‍ (IVG) pentru persoanele fizice începând cu anul 2018.‍ Aceasta va fi acompaniată de obligația depunerii‌ declarațiilor patrimoniale, ceea ⁢ce va⁤ genera ‌o sarcină⁣ administrativă suplimentară ⁤considerabilă ‍pentru contribuabili. Noul sistem fiscal preconizează că veniturile sub 2.000 lei lunar vor fi scutite ⁣de impozitare; totuși, complexitatea acestuia ar putea descuraja‍ investitorii care apreciază‌ simplitatea ‍cotei unice actuale. #### Îmbunătățiri propuse în ​colectarea TVA-ului De la 1 septembrie 2017, autoritățile române intenționează ‍să implementeze un mecanism îmbunătățit pentru colectarea TVA-ului ‌bazat‍ pe⁣ modelul italian al plăților separate (split payment). Acest lucru necesită modificări ale Codului Fiscal și ale Codului de⁢ Procedură Fiscală. #### Creșterea contribuțiilor ​sociale Printre măsurile anunțate⁢ se numără creșterea contribuțiilor sociale pentru ‌angajații ‌cu timp parțial la nivelul salariului minim garantat. De asemenea, se preconizează⁢ introducerea unei taxe suplimentare⁤ pentru românii cu venituri⁤ peste 14.500 lei lunar. Aceste modificări sunt menite să asigure protecția socială a angajaților⁢ dar pot duce la o creștere generalizată a cheltuielilor ⁤administrative atât pentru stat ‍cât și pentru contribuabili. ### Concluzie: Provocările⁣ implementării noilor politici fiscale Pe fondul ⁣acestor schimbări semnificative în politica fiscală românească există îngrijorări legate atât de impactul asupra mediului economic local cât ⁣și despre respectarea principiilor legislative ‍fundamentale⁤ precum predictibilitatea şi stabilitatea normelor fiscale. În absența consultării adecvate cu partenerii sociali ⁢înaintea implementării acestor măsuri ⁢critice riscurile‌ pot deveni mai pronunțate iar⁣ efectele negative asupra ⁢economiei​ naționale mai severe⁣ decât anticipat. ### Consultarea obligatorie⁣ a IMM-urilor în procesul legislativ Conform ⁤prevederilor⁢ Legii 346/2004, Guvernul este obligat să consulte organizațiile reprezentative ale întreprinderilor‍ mici și mijlocii (IMM-uri) cu privire la proiectele de ⁢acte normative.Aceasta‌ include analiza‍ impactului ⁢și Testul ‌IMM, asigurându-se că propunerile acestora sunt valorificate sau, în ⁣caz contrar, ‌că⁤ se oferă o justificare adecvată pentru neacceptarea lor. ### Amânarea reducerii TVA Executivul intenționează să amâne⁣ reducerea‍ cotei de TVA de la 19% la 18%, prevăzută ‌inițial pentru 1 ianuarie 2018, până ‌pe ⁤1 ‍ianuarie 2019. Această modificare are ca scop ajustarea ⁣politicilor fiscale⁣ în​ contextul ⁢economic ​actual. ### Plata taxelor online amânată Până la data de 1 ianuarie 2019, toate impozitele vor ⁣putea fi achitate​ exclusiv online. Această măsură vizează⁢ simplificarea procesului fiscal și îmbunătățirea eficienței administrative. ### Măsuri publice dedicate IMM-urilor Noul Program‌ de Guvernare preconizează implementarea a douăsprezece măsuri destinate‌ sprijinirii IMM-urilor: **Înființarea Ministerului Antreprenoriatului și IMM-urilor;** **agenții ⁤Regionale pentru Atragerea ​investițiilor;** **Adoptarea⁣ legii Parteneriatului Public Privat;** **Schemă de ajutor pentru start-up-uri: ‍România Start-up Nation;** **Program Strategic Invest ⁢Romania;** **Creea programului Național de Dezvoltare‍ a Antreprenoriatului;** **Sistem pentru sprijinirea ⁤internaționalizării antreprenorilor;** **licee dedicate antreprenoriatului;** **programul România Profesională;** **Creea site-uri instituționale relevante pentru antreprenoriat; < strong > Adoptarea legii Lobby- ului; < strong > Restartarea mediului de⁢ afaceri; ### Presiunea asupra⁣ mediului de afaceri #### Cresterea⁤ salariului minim brut Noul program preconizează o creștere ⁤semnificativă a salariului minim brut în⁤ următorii patru ⁣ani: acesta va ajunge la 2000 ‌lei în⁣ anul 2018, iar ulterior va continua ⁢să ⁣crească până⁢ la valoarea⁢ de 3000 lei în‌ anul​ 2020.este ‍esențial ca aceste modificări să fie susținute prin analize economice detaliate⁤ care să coreleze creșterile salariale cu productivitatea muncii. #### Măsuri stricte împotriva societăților cu pierderi continue A ⁣fost propus un set strict de reglementări care vizează companiile ce au raportat‌ pierderi ‍consecutive timp de trei ani sau care ‍au ​cifra zero. ANAF va avea responsabilitatea monitorizării acestor⁤ entități⁢ și se vor face modificări legislative necesare până la sfârșitul anului curent. #### Ajustări legislative privind insolvența Până pe data ‍limitată ​a lui ​noiembrie ⁤din acest an, legislația insolvenței va suferi modificări menite să limiteze perioada ⁣maximă într-o situație falimentară ⁢și restricții suplimentare ‍asupra persoanelor ​ce doresc ⁢să deschidă ‌noi firme după ‌insolvență. #### Eficientizarea colectării fiscale Anunțurile recente sugerează extinderea competențelor ANAF⁣ astfel încât agenția să poată colecta un spectru mai⁢ larg al impozitelor datorate statului român din ‌diverse surse financiare. ### Guvernul Român⁢ Anunță Măsuri de Sprijin pentru Diverse Domenii Economice #### Priorități în‌ Alocarea Ajutoarelor de Stat Executivul român a stabilit că ajutoarele​ de ‌stat ⁢vor fi direcționate cu ⁣prioritate către sectoare precum turismul,⁢ cinematografia, construcțiile, industria agro-alimentară și agricultura. Conform planurilor, cel puțin 90% din valoarea proiectelor va beneficia de‌ aceste⁣ alocări. Bugetul anual destinat⁤ acestor ajutoare este estimat ⁣la minimum 500 milioane⁣ euro începând cu anul 2017. firmele‌ care angajează personal din zonele cu șomaj ridicat vor avea‍ prioritate. #### Fond ⁣Suveran pentru Dezvoltare și Investiții Un aspect ​central al programului⁣ guvernamental‌ este crearea ⁣unui Fond Suveran de Dezvoltare​ și Investiții (FSDI)**. Acest fond va fi⁢ constituit⁢ în⁢ principal din companii ⁢de stat profitabile, având o valoare estimată‌ ce depășește⁢ 10 miliarde euro.Veniturile acestuia vor proveni din ‍privatizări,⁣ dividende ale companiilor implicate și emisiuni de‌ obligațiuni. **Investiții Strategice** ⁢ FSDI va concentra investițiile pe domenii prioritare ‌pentru România, inclusiv sănătatea publică prin construirea unui spital republican și a opt spitale regionale, cu ⁣un buget total estimat‌ la⁢ 3,[5 miliarde euro](https://financiarul.ro/actuale/franta-va-intra-n-recesiune-pentru-prima-dat-din-1993/). #### Infrastructură și Transport Guvernul⁣ preconizează să investească aproximativ 3 miliarde ​euro în construcția autostrăzilor și căilor ferate ⁢rapide. Proiectele prioritizate sunt cele care ⁤nu pot beneficia de fonduri ‌europene până⁣ în anul 2020. #### extinderea Industriei Armamentului O altă direcție importantă vizează ‌dezvoltarea industriei armamentului prin extinderea capacităților ​fabricilor existente. Deși ⁤bugetul inițial⁤ se⁣ va‌ reduce cu aproximativ 2,6 miliarde lei datorită pierderii dividendelor‌ companiilor naționale profitabile transferate‍ către FSDI,⁣ se⁤ estimează⁢ că​ veniturile generate prin taxe vor aduce un surplus semnificativ ⁣la bugetul național. #### Crearea Fondului Național de Dezvoltare În paralel cu ​FSDI se va constitui un **Fond Național de ⁤dezvoltare ‌(FND)** ⁢până la sfârșitul primului trimestru al ⁣anului⁢ 2018. Acesta va⁢ include companii ⁣unde statul are participații directe dar care nu​ pot fi integrate în ⁢FSDI conform reglementărilor europene⁤ privind​ monopolurile. ### Necesitatea Analizelor Detaliate Guvernul subliniază importanța realizării unor‌ analize ample privind impactul‍ economic și fiscal al‍ măsurilor ⁢propuse. transparența procesului decizional este esențială pentru asigurarea unei colaborări eficiente între autorități și⁣ partenerii sociali. Aceste măsuri sunt parte integrantă ⁢a strategiei guvernamentale menite să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă a României pe termen lung.