# Câștigurile din criptomonede se taxează cu 16% în 2026. Cum se calculează impozitul și contribuția la sănătate

> Câștigurile din criptomonede realizate în 2026 se declară până la 25 mai 2027. Contribuția la sănătate pornește de la venituri cumulate de 24.300 lei.

Publicat: 13 octombrie 2026, 21:23 · Actualizat: 13 octombrie 2026, 21:29 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Crypto](https://financiarul.ro/crypto/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/crypto/castigurile-din-criptomonede-se-taxeaza-cu-16-in-2026-cum-se-calculeaza/ · Publicație: Financiarul

![Impozit criptomonede 2026](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/impozit-criptomonede-2026-1024x682.jpg)

**Persoanele care obțin câștiguri din criptomonede începând cu 1 ianuarie 2026 datorează un impozit de 16%, față de 10% pentru câștigurile realizate în 2025. Procentul se aplică profitului impozabil, nu întregii sume încasate la vânzare. Separat, poate apărea obligația de plată a contribuției la sănătate, în funcție de veniturile anuale cumulate.**

Anul realizării câștigului stabilește cota aplicabilă. Veniturile din 2025 păstrează regimul anterior chiar dacă sunt declarate în 2026. Pentru câștigurile obținute în 2026, declararea și plata se fac până la 25 mai 2027, prin Declarația unică, formularul 212.

## Impozitul se calculează pentru fiecare câștig din transfer

Legea nr. 239/2025 stabilește cota aplicabilă din acest an. Veniturile din transferul de monedă virtuală sunt încadrate fiscal la venituri din alte surse, iar contribuabilul calculează impozitul prin Declarația unică.

Pentru stabilirea câștigului, din prețul de vânzare se scad prețul de achiziție și costurile directe aferente tranzacției, precum comisioanele. Impozabilă este diferența pozitivă rezultată. Regula se aplică atât operațiunilor prin platforme licențiate, cât și celor efectuate în afara acestora.

Ghidul Divly precizează că sursele ANAF analizate definesc doar câștigul pozitiv taxabil și nu prevăd expres compensarea sau reportarea pierderilor din criptomonede. Nici o metodă de stabilire a costului, precum FIFO sau costul mediu, nu este prescrisă explicit pentru criptomonede în regulile identificate.

Potrivit ghidului Divly, un schimb între criptomonede sau plata unor bunuri ori servicii cu criptomonede intră probabil în noțiunea de transfer. Aceasta este o interpretare a textului legal, nu o confirmare separată a ANAF pentru fiecare tip de swap. Broșura Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) privind tratamentul fiscal al monedei virtuale include între veniturile impozabile și veniturile în natură: produse, servicii sau călătorii. Plata unei mașini cu criptomonede este, astfel, un exemplu de valorificare care intră în sfera impozitării.

Scutirea pentru operațiunile mici are două condiții simultane: câștigul trebuie să fie sub 200 de lei pe tranzacție, iar totalul câștigurilor din anul fiscal să nu depășească 600 de lei. Pragul pe tranzacție privește câștigul, nu valoarea totală a vânzării.

Un calcul orientativ pentru o persoană care obține un câștig impozabil de 300 de lei dintr-o singură tranzacție este 300 × 16% = 48 de lei impozit. Procentul se aplică întregului câștig din această operațiune, nu numai părții care depășește pragul individual al scutirii.

Scutirea temporară vehiculată pentru câștigurile obținute până la 31 iulie 2025 nu a intrat în legislația adoptată.

## Contribuția la sănătate depinde de veniturile cumulate

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) are o cotă de 10% și devine datorată când veniturile relevante ating cel puțin șase salarii minime brute. Baza de calcul se stabilește la una dintre cele trei trepte: șase, 12 sau 24 de salarii minime brute, nu la valoarea exactă a veniturilor. Pentru 2026, salariul de referință este cel de la 1 ianuarie, de 4.050 de lei.

La verificarea plafonului se cumulează veniturile din categoriile relevante, nu doar profitul din criptomonede. În calcul intră, după caz, venituri din alte surse, dividende, chirii, drepturi de proprietate intelectuală, investiții la bursă și dobânzi bancare.

Contribuția se stabilește pe trei trepte:

- Pentru venituri de la 24.300 de lei până sub 48.600 de lei, baza este de șase salarii minime, respectiv 24.300 de lei. CASS datorată este de 2.430 de lei.
- Pentru venituri de la 48.600 de lei până sub 97.200 de lei, baza este de 12 salarii minime, respectiv 48.600 de lei. CASS datorată este de 4.860 de lei.
- Pentru venituri de cel puțin 97.200 de lei, baza este de 24 de salarii minime. CASS datorată este de 9.720 de lei.

O persoană cu venituri relevante cumulate de 24.000 de lei într-un an rămâne sub primul plafon. La venituri de 40.500 de lei, echivalente cu zece salarii minime, se folosește prima treaptă, nu o bază egală cu venitul efectiv.

Același mecanism se aplică unui venit de 89.100 de lei, echivalent cu 22 de salarii minime: contribuția se stabilește la baza de 12 salarii. Pentru 101.250 de lei, echivalentul a 25 de salarii minime, se utilizează baza de 24 de salarii.

Contribuția la pensie nu se datorează pentru câștigurile din transferul de monedă virtuală. Plafonul de 72 de salarii minime introdus pentru anumite activități independente nu se aplică acestei categorii de venit.

## Declarația începe cu evidența completă a operațiunilor

Primul pas este strângerea istoricului cumpărărilor, vânzărilor, comisioanelor și schimburilor. Pentru fiecare operațiune trebuie păstrată valoarea în lei, cu conversia sumelor unde este necesar. Istoricul platformelor de tranzacționare trebuie corelat cu cel al portofelelor și retragerilor înainte de declarare.

Urmează calcularea câștigului pentru fiecare transfer, cu includerea costurilor directe. Verificarea plafonului pentru contribuția la sănătate se face separat, după cumularea veniturilor relevante din celelalte categorii.

Formularul utilizat în sezonul de declarare din 2026 privește veniturile din 2025. Pentru veniturile interne din transferul de monedă virtuală, instrucțiunile acestuia indică poziția 1.7.3, aferentă articolului 114 alineatul (2) litera m). Cota afișată în formularul pentru anul anterior nu trebuie utilizată pentru câștigurile realizate în anul curent.

Completarea formularului a trecut de la documentul interactiv la aplicația web a ANAF. Declarația poate fi transmisă prin serviciul electronic al instituției, prin e-guvernare cu certificat digital calificat, depusă pe hârtie la organul fiscal sau trimisă prin poștă cu confirmare de primire.

O declarație precompletată trebuie verificată înainte de transmitere. Dacă informațiile declarate anterior nu mai corespund situației contribuabilului, instrucțiunile formularului prevăd depunerea unei declarații rectificative.

Veniturile din străinătate au o secțiune distinctă în Declarația unică. După caz, se aplică regulile convenției de evitare a dublei impuneri.

## Majorarea face parte dintr-un pachet mai larg de impozitare

Curtea Constituțională a României a constatat miercuri, 10 decembrie 2025, constituționalitatea legii care majora impozitarea câștigurilor, actul mergând atunci către promulgare. Pachetul a inclus și cote mai mari pentru câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente derivate, precum și pentru alte operațiuni:

- Câștigurile pe termen lung, pentru dețineri de peste 365 de zile, sunt impozitate cu 3%, față de 1% anterior.
- Câștigurile pe termen scurt, pentru dețineri sub 365 de zile, sunt impozitate cu 6%, față de 3% anterior.
- Transferurile efectuate în afara entităților autorizate, precum și aurul, sunt impozitate cu 16%.

Modificările urmăresc reducerea diferențelor de tratament fiscal între active și creșterea transparenței pieței financiare.

„Majorarea impozitului la 16% este o ajustare fiscală care vine într-o perioadă destul de nefavorabilă pentru investitorii din zona cripto, în special pentru cei care au în portofoliu preponderent altcoin-uri”, a declarat Vlad Stoica, investitor în criptomonede, în evaluarea majorării fiscale.

„Efectul imediat va fi o presiune suplimentară asupra investitorilor mici și medii, într-o perioadă oricum dificilă pentru ei”, a mai spus Stoica.

„Din perspectiva dezvoltării industriei, un impozit menținut la 10% ar fi putut contribui la atragerea unui număr mai mare de antreprenori străini din zona Web3”, a apreciat investitorul.

În lipsa unor mecanisme fiscale stimulative, statul ar trebui să ofere: „claritate legislativă, proceduri moderne de raportare și o infrastructură digitală adaptată noilor tehnologii”, a adăugat el. În opinia sa, acestea ar putea asigura un cadru mai sigur și mai predictibil pentru investițiile în criptomonede și proiectele Web3.

## Raportarea platformelor nu înlocuiește declarația contribuabilului

Guvernul a adoptat vineri, 5 decembrie 2025, ordonanța de urgență care obligă furnizorii de servicii de criptoactive să raporteze tranzacțiile utilizatorilor către ANAF. Aplicarea începe cu operațiunile din 2026 și vizează tranzacțiile persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul României.

Transmiterea informațiilor de către platformele licențiate se face fără solicitarea individuală a datelor de către autoritatea fiscală. Obligația urmărește alinierea la standardele internaționale de raportare, transparența și combaterea evaziunii fiscale.

Furnizorii raportează, între altele, operațiunile dintre criptomonede și monede tradiționale, ambele părți ale schimburilor dintre criptomonede, transferurile și anumite plăți. Ghidul ANAF pentru furnizori include și obligații de identificare fiscală a utilizatorilor.

Raportarea platformei nu înlocuiește Declarația unică și nu creează, prin ea însăși, o regulă nouă de impozitare. Primul raport al furnizorilor, aferent tranzacțiilor din 2026, trebuie să ajungă la ANAF până la 15 martie 2027.

**Citește și:**

- [Impozitul pe câștigurile la jocuri de noroc în 2026 se reține la plată. Online, contează suma retrasă](https://financiarul.ro/economie/impozitul-pe-castigurile-la-jocuri-de-noroc-in-2026-se-retine-la-plata/)