În contextul unui proiect de ordonanță de urgență aflat acum în dezbatere la Ministerul Muncii, pe lângă contractele de prestări servicii, părinții vor putea încheia cu bonele și contracte de muncă. Practic, părinții vor deveni angajatori, cu toate obligațiile care decurg din această calitate. Proiectul prevede și ce documente vor trebui să aibă în permanență acasă părinții pentru fiecare bonă cu care au lucrat.
În prezent, o bonă poate lucra legal în România dacă este angajată la o firmă de bone sau dacă lucrează pe cont propriu ca persoană fizică autorizată (PFA), potrivit unei legi care reglementează încă din 2014 profesia de bonă. Orice altă încadrare a lor este nelegală. În august, când ministrul muncii anunța modificarea Legii bonelor, spunea că doar 37 de contracte de muncă ale bonelor sunt active la acel moment.
Acum, legea nu permite angajarea bonelor de către părinți, în mod direct, singurul mod în care părinții pot contracta serviciile unei bone fiind acela al unui contract de prestări servicii. Acest lucru ar urma să se schimbe în curând, datorită unui proiect de ordonanţă de urgenţă recent pus în dezbatere la Ministerul Muncii.
Dacă va fi adoptată și publicată în Monitor, ordonanța va modifica Legea bonelor (Legea nr. 167/2014) și va permite părinților să le facă ei înșiși contracte de muncă bonelor. Cu alte cuvinte, părinții vor putea fi angajatori pentru baby sitter.
În COR regăsim calificarea de „baby sitter” (cod 531103), cu nivelul 2 de studii medii. În proiectul de OUG însă regăsim o modificare referitoare la nivelul 3 de calificare.
Astfel, pe lângă cele două variante de lucru ale bonei pe care le prevede legea acum (angajată a unei firme sau lucrător independent – PFA), în Legea 167/2014 va mai apărea și a treia variantă de lucru: „furnizarea serviciilor în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă şi o persoană fizică, părinte sau, după caz, reprezentantul legal al copilului”.
Ce va însemna asta pentru părinți și de ce unii vor dori să continue pe varianta prestării de servicii
Desigur, niciun părinte care va opta pentru serviciile bone nu va fi constrâns să încheie el singur un contract de muncă cu aceasta, întrucât varianta contractului de prestări servicii va rămâne în continuare valabilă. Părintele-angajator va avea, potrivit proiectului, mai multe obligații, inclusiv în raport cu autoritățile.
Concret, fiecare părinte-angajator va trebui să țină acasă dosarul personal al bonei – dacă a avut mai multe, câte unul pentru fiecare.
„(2) Dosarul personal al bonei cuprinde cel puțin următoarele documente:
a) contractul individual de muncă, actele adiționale și celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, precum și orice alte documente care stau la baza completării registrului general de evidență a salariaților și care certifică legalitatea și corectitudinea acestora;
b) certificatul de calificare de nivel 3 obținut în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, diploma, certificatul sau alt titlu de bonă recunoscut sau echivalat conform prevederilor legale în vigoare;
c) cazierul judiciar;
d) adeverința medicală care atestă că este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de bonă;
e) raportul de evaluare eliberat în condițiile legii, din care să reiasă că persoana este aptă din punct de vedere psihologic să exercite profesia de bonă;
f) adeverinţa emisă de Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/ sectorul municipiului Bucureşti pe a cărui rază administrativ-teritorială are domiciliul/reşedinţa bona şi, după caz, copilul, privind dovada condiţiei prevăzute la art. 6 lit. f);
g) declarația pe propria răspundere privind dovada condiţiei prevăzute art. 6 lit. b);
h) certificat de integritate comportamentală.
(3) În situaţia în care contractul individual de muncă prevede prestarea serviciilor de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timpul zilei la domiciliul bonei, documentele prevăzute la alin. (2) se completează, dacă este cazul, cu următoarele documente:
a) adeverinţă medicală care să ateste îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 6 lit. c), d) şi e) pentru persoanele cu care bona locuieşte împreună;
b) declaraţia pe propria răspundere a persoanelor cu care bona locuieşte împreună privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 6 lit. a)”.
Cine nu va avea acest dosar, cu toate documentele de mai sus, pentru a-l prezenta inspectorilor muncii, la nevoie, va risca amenzi între 2-6.000 de lei.
Mai mult decât atât, părinților le vor reveni și obligații privind Revisal – registrul de evidență a salariaților.
În forma pe care ne-o propune Ministerul Muncii, ordonanța nu va aduce toate cele necesare din punct de vedere legislativ. Un aspect important care pare uitat în discuție este cel privind aspectele de sănătate și securitate în muncă – obligatorii pentru orice angajator.
„Vor exista dificultăți în aplicarea Legii 167/2014 (Legea bonelor), în principal pentru că angajatorul persoană fizică are aceleași obligații pe care le are orice angajator persoană juridică, iar aici avem în vedere atât dispozițiile Codului muncii, cele privind întocmirea registrului electronic de evidență și transmiterea acestuia, responsabilitățile privind securitatea și sănătatea în muncă, cât și cele legate de calculul, reținerea și virarea contribuțiilor și impozitului.
În posibilitatea ca o persoană fizică să încheie un contract de muncă în calitate de angajator impune, așa cum prevede și proiectul de modificare a legii, completarea dispozițiilor cu cele ale HG 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, însă omite un alt act normativ incident, respectiv cel privind sănătatea și securitatea în muncă.
Fiind în discuție o relație de muncă, nu s-ar putea interpreta o astfel de omisiune ca fiind o excepție de la regulile generale care guvernează raportul de muncă, însă enumerarea unor acte normative și omiterea altora este de natură să bulverseze angajatorii persoane fizice.
Pe lângă condiția prevăzută pentru persoanele fizice care vor să încheie un contract de muncă în calitate de angajator, cea a dobândirii capacității depline de exercițiu, sunt de avut în vedere și alte aspecte, cum ar fi capacitatea financiară și modul în care pot fi garantate toate drepturile de care trebuie să beneficieze un salariat.
Introducerea persoanelor fizice în categoria angajatorilor care pot încheia contracte de muncă cu bonele nu este neapărat un lucru rău, ci dimpotrivă, dar această calitate presupune respectarea tuturor obligațiilor care le revin angajatorilor”, a explicat, pe marginea proiectului, consilierul juridic specializat în relații de muncă, Dan Năstase.
În fine, două precizări importante:
- contractele în derulare, cele de prestări servicii, nu vor fi afectate de noile prevederi;
- bonele nu vor trebui să facă nimic în mod special pentru a se alinia noilor prevederi, calificările lor actuale fiind suficiente.
