DNA pregătește sesizarea CJUE privind prescripția în dosarele de corupție
Procurorii români solicită clarificări legate de deciziile CCR
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) intenționează să adreseze Curții de Justiție a uniunii Europene (CJUE) o serie de întrebări referitoare la aplicarea deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) în ceea ce privește prescripția. Această acțiune vine pe fondul incertitudinilor create după decizia din 26 mai 2022, care a generat controverse semnificative în sistemul judiciar.
Contextul juridic și implicațiile pentru dosarele de corupție
Similar cu situația din 2019, când legalitatea completurilor Înaltei Curți era contestată, actuala inițiativă a DNA se concentrează asupra impactului deciziilor CCR asupra proceselor penale. În special, procurorii doresc să afle dacă reglementările naționale privind prescripția pot fi considerate superioare normelor uniunii Europene atunci când acestea riscă să conducă la impunitate în cazuri grave de fraudă și corupție.În acest context, surse judiciare au indicat că există aproximativ 557 de cauze penale afectate, cu un prejudiciu estimat la 1,2 miliarde euro. Aceste cazuri ar putea fi clasate ca urmare a interpretării recente a legislației naționale.
Întrebările adresate CJUE
DNA va formula întrebări specifice către CJUE pentru clarificarea priorităților între legislația națională și cea europeană:
- Întrebare preliminară 1: Se opune dreptul Uniunii aplicării unei reguli naționale retroactive care nu permite întreruperea cursului prescripției în cazul unor infracțiuni grave?
- Întrebare preliminară 2: Este compatibil principiul retroactivității legii penale favorabile cu o regulă stabilită prin jurisprudența CCR?
- Întrebare preliminară 3: Cum se corelează reglementările europene cu cele naționale atunci când există contradicții între jurisprudența CCR și instanța supremă?
- Întrebare preliminară 4: Dreptul Uniunii interzice practicile naționale care generează riscuri sistemice de impunitate pentru infracțiuni grave?
Implicațiile unei eventuale soluții europene
Dacă întrebările formulate ajung pe masa CJUE, este posibil ca răspunsurile să dureze un an sau doi până la finalizare. Până atunci, unele procese ar putea fi suspendate sau chiar încetinite ca urmare a incertitudinilor legislative existente.Recenta hotărâre din data de 25 octombrie confirmată de Înalta Curte subliniază că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, ceea ce complichează și mai mult situația juridică existentă.
Pe scurt, această noua etapizare juridică reflectează tensiunile dintre legislațiile național și european și subliniază provocările continue ale sistemului judiciar român în gestionarea cazurilor complexe legate de corupție.
