Este oficial – de la 1 ianuarie 2025, România va intra în spațiul Schengen. Este o veste așteaptă de mult și care vine implicit cu multe schimbări atât pe plan social, cât și economic. Libertatea pe care o oferă eliminarea frontierelor terestre are multe avantaje, dar implică și riscuri. Cele mai evidente se pot vedea asupra forței de muncă.
Cum se vor schimba mai exact activitățile de recrutare personal din Nepal, dar și la ce ar trebui să se aștepte antreprenorii poți afla mai jos.
Aderarea la Schengen ar putea determina autoritățile române să-și adapteze politica de imigrație
Pentru 2025 a fost aprobat un contingent de 100.000 de muncitori străini, conform Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Însă, în contextul aderării României la Schengen, lucrurile ar putea arăta altfel. La nivel național, va fi experimentat probabil un deficit și mai mare de forță de muncă, mai ales în industrii precum construcțiile, agricultura, producția și HoReCa. O asemenea situație va oferi în mod clar cetățenilor străini mai multe oportunități de angajare. Însă, noua realitate economică și socială trebuie privită în ansamblu.
Din perspectiva muncitorilor asiatici, România poate fi văzută mai degrabă ca un loc temporar de muncă decât ca o destinație stabilă. Mulți ar putea alege să plece în alte state Schengen mai dezvoltate, în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de muncă mai bune. Printre cele mai preferate variante se numără Germania, Franța sau Austria.
Companiile se tem, așadar, să nu investească degeaba în recrutare personal din Filipine și să rămână apoi fără personal. Agențiile de profil spun că nu ar trebui să existe motive de îngrijorare. Inclusiv legislația s-a modificat în așa fel încât să fie reduse la minimum riscurile asupra siguranței și productivității la locul de muncă.
Una dintre cerințele obligatorii care trebuie respectate este încheierea unui contract individual de muncă în maximum 15 zile. Documentul trebuie să devină valabil imediat după intrarea muncitorilor în țară. Este o prevedere care vrea să elimine problema migrării ilegale și să asigure antreprenorii că toți candidații recrutați sunt eligibili.
O altă schimbare care se dorește după aderare este creșterea salariului minim pe economie. În prezent, există 1,5 milioane de angajați care câștigă 2.300 de lei după plata taxelor. Este o inițiativă care poate motiva atât asiaticii să rămână, cât și pe cei de naționalitate română.
Provocări ce pot apărea legate de integrarea și drepturile muncitorilor asiatici
Venirea muncitorilor asiatici în România poate aduce o serie de provocări în privința integrării lor în societate.
Iată care sunt cele mai întâlnite probleme:
- Rasism și discriminare – Din păcate, muncitorii asiatici pot fi expuși la discriminare rasială sau stereotipuri negative, ceea ce poate duce la marginalizarea lor pe piața muncii și în comunități. Atitudinile pot fi exprimate atât de angajatori, cât și de colegi sau chiar de cetățeni locali.
- Bariere lingvistice – Fără cunoștințe lingvistice adecvate, se pot simți izolați, iar procesul de adaptare în societate poate fi mai dificil. De asemenea, riscă să fie supuși unor abuzuri din partea angajatorilor, tocmai din cauză că nu-și înțeleg drepturile.
- Dificultăți birocratice – Muncitorii asiatici care nu sunt familiarizați cu legislația română pot întâmpina dificultăți în prelungirea statutului de ședere sau în schimbarea tipului de viză. Tocmai de aceea, e indicat să colaborezi cu o agenție de recrutare personal străin. Profesioniștii se ocupă de întocmirea actelor și filtrarea candidaților.
Există, însă, multe soluții care ar putea rezolva provocările integrării asiaticilor precum: susținerea unor campanii de informare, promovarea incluziunii sau oferirea de sprijin pentru reîntregirea familială.
Intrarea în Schengen îți va garanta mai mult ca sigur avantaje diverse, dar asigură-te înainte de toate că respecți toate prevederile juridice!
