# 380 de miliarde de euro a atins economia României în 2025. De ce 2026 mută miza la costul capitalului

> Economia României a ajuns la 380 de miliarde de euro, dublându-se din 2013. Află ce sectoare pot susține creșterea în 2026, într-un context cu finanțare scumpă și industrie în recul

Publicat: 16 iunie 2026, 00:18 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/380-de-miliarde-de-euro-a-atins-economia-romaniei-in-2025-de-ce-2026-muta-m/ · Publicație: Financiarul

![380 de miliarde de euro a atins economia României în 2025. De ce 2026 mută miza la costul capitalului](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/06/featured-68-1024x683.jpg)

Economia României s-a dublat în intervalul 2013-2025, de la 625 de miliarde de lei, echivalentul a 125 de miliarde de euro, la circa 1.900 de miliarde de lei, adică 380 de miliarde de euro, însă 2026 începe sub semnul unei frânări care mută discuția dinspre ritmul de creștere spre sursele ei reale.

Dincolo de anunț, miza pentru companii și investitori este mai concretă: economia este de peste trei ori mai mare în lei decât în 2013 și de puțin peste trei ori mai mare în euro, dar avansul intră acum într-o fază în care costul capitalului rămâne ridicat, industria locală continuă să scadă, iar selecția între firmele care câștigă cotă de piață și cele care o pierd devine mai dură.

Pentru mediul de afaceri, semnalul util este că motoarele invocate în piață nu vin dintr-un singur sector. Sunt deja 1,5 miliarde de euro în birouri și retail aflate în construcție în România, într-un moment în care dezvoltatorii mizează pe cerere viitoare, nu pe vizibilitate imediată. În energie, DRI, companie controlată de miliardarul Rinat Ahmetov, vizează peste 100 MW de stocare, adică un pariu pe infrastructura care poate susține consumul și integrarea producției noi. În consum, Hesburger își propune 3-5 restaurante noi pe an, cu un buget de până la 5 milioane de euro.

Iar diferența față de ciclurile anterioare este că expansiunea se vede mai ales în proiecte punctuale și în companii care execută investiții, nu într-un impuls industrial generalizat. Universal Alloy Corp, producător de piese pentru Boeing sau Airbus, și-a urcat afacerile la 1,6 miliarde de lei anul trecut, cu 6% peste anul anterior și cu 708 milioane de lei peste nivelul de 892 de milioane de lei din 2022. Compania a ajuns și la peste 2.700 de angajați, semn că valoarea adăugată industrială încă poate crește local, dar în insule, nu uniform.

La Iași, județul Iași, Fiterman Pharma a ajuns la 180 de milioane de lei din producția de medicamente. Față de companiile din industriile ciclice, producția farmaceutică oferă o referință mai defensivă într-un an cu deficit și inflație persistente, tocmai pentru că depinde mai puțin de comenzile industriale externe.

## Finanțarea scumpă și slăbiciunea industriei schimbă calculul investițional

Riscul principal pentru 2026 vine din combinația dintre [încetinirea economiei](https://financiarul.ro/economie/de-la-crestere-la-incetinire-in-europa-centrala-si-de-est/) și costul ridicat al finanțării suverane, care se transmite în economie. Ministerul Finanțelor a împrumutat 975,1 milioane de lei în iunie, după aproape 1,5 miliarde de lei în mai și 700 de milioane de lei în aprilie, iar randamentele au fost de 6,59% în iunie, 6,38%-6,96% în mai și 6,34%-7,16% în aprilie. Pentru companii, aceste niveluri sunt relevante fiindcă oferă reperul de preț al banilor într-o piață în care creditul nu s-a ieftinit suficient cât să relanseze singur investițiile.

Conform [ZF](https://www.zf.ro/companii/mergem-departe-conduce-cresterea-economica-ziarul-financiar-23175639), conferința „Cei mai mari jucători din economie 2026” a Ziarului Financiar pornește tocmai de la această problemă: economia trebuie să continue să crească într-un mediu regional și internațional mai dificil, în care China încetinește, exporturile europene sunt afectate, iar industria germană coboară în paralel cu industria României.

Mihai Tecău (CEO al Omniasig) a sintetizat presiunea asupra planificării de business:

> "Ne așteptăm ca economia României să evolueze într-un ritm moderat, într-un context marcat de deficit, inflație și schimbări accelerate"

Pentru decidenți, traducerea este directă: proiectele bazate pe leverage mare și pe recuperare rapidă a capitalului devin mai sensibile la dobândă, în timp ce investițiile în capacitate, eficiență și nișe cu cerere mai stabilă au șanse mai bune să treacă de un ciclu de creștere moderată.

Dar problema cea mai vizibilă rămâne industria. Datele disponibile arată că industria României își continuă declinul, în paralel cu scăderea industriei germane. Cum Germania rămâne un reper pentru lanțurile industriale europene, slăbiciunea acestei piețe apasă suplimentar pe producătorii locali dependenți de export și de comenzi B2B.

## Investițiile care caută cotă de piață se mută spre energie, consum și rural

În acest context, companiile care continuă să investească nu urmăresc doar creșterea volumelor, ci și repoziționarea. Murat Cinar (CEO al DRI) a indicat clar direcția:

> "Vrem peste 100 MW de stocare aici"

Stocarea de energie este relevantă financiar fiindcă monetizează volatilitatea din piața electricității și poate susține proiecte regenerabile noi. Pentru investitori, este unul dintre puținele segmente unde expansiunea ține de o nevoie structurală, nu doar de ciclu economic.

În retail și food service, intrarea și extinderea se fac mai prudent, dar continuă. Kari Salmela (CEO al grupului Hesburger) a descris problema de etapă a companiei:

> "Cea mai mare provocare este să-i facem pe români să ne cunoască"

Asta arată că pariul nu este doar pe consumul intern, ci pe costul de construire a brandului într-o piață competitivă. Bugetul de până la 5 milioane de euro pentru 3-5 restaurante noi pe an indică un ritm controlat, potrivit unei faze în care expansiunea rapidă poate eroda marjele.

Și METRO România vede oportunitatea în afara marilor centre urbane. Karan Khurana (CEO al METRO România) a afirmat că investițiile trebuie concentrate în rural, unde educația și puterea de cumpărare ar urma să crească. Pentru companiile de distribuție, FMCG și agribusiness, mesajul este relevant: urbanul devine mai aglomerat și mai scump, iar spațiul de creștere poate veni din piețe încă subpenetrate.

Diana Baicu, de la Top Line, a formulat probabil cel mai clar criteriu de selecție al acestui ciclu: "Cine construiește în criză va crește și acum, și după. Se formează două tabere clare, cei care iau cotă de piață și cei care pierd cotă de piață. Nu există zona neutră". Ca logică de business, afirmația favorizează companiile care păstrează CAPEX-ul și distribuția chiar când costul banilor rămâne ridicat.

## România atrage prea puțin capital chinez, iar deficitul comercial din modă arată unde s-a pierdut teren

Poziționarea regională ridică și o problemă de competitivitate a atragerii de capital. În ultimii 15 ani, China a investit 1,8 miliarde de euro în România, comparativ cu 11,2 miliarde de euro în Ungaria. Diferența este de peste șase ori și sugerează că România ratează proiecte mari exact într-o perioadă în care competiția pentru investiții industriale și logistice se intensifică.

Numai că vulnerabilitatea nu se vede doar în fluxurile de capital, ci și în comerțul exterior. România avea un excedent comercial de 2 miliarde de euro în modă acum 20 de ani, iar acum are un deficit de 2,6 miliarde de euro. Schimbarea este de 4,6 miliarde de euro între cele două repere și arată trecerea de la producție net exportatoare la dependență de importuri, cu efect direct asupra balanței comerciale și a valorii adăugate locale.

Un contrapunct vine din zona de tehnologie cu valoare ridicată. Infineon Technologies și-a extins prezența în România cu un centru de R&D la Cluj-Napoca, județul Cluj, specializat în proiectarea de cipuri auto. Pentru economie, aceasta este una dintre puținele mutări care urcă lanțul valoric, într-un moment în care producția low-cost nu mai este suficientă pentru a susține convergența.

Pe termen mediu, tabloul rămâne unul de creștere mai selectivă: birouri și retail de 1,5 miliarde de euro în construcție, peste 100 MW de stocare vizați de DRI, expansiune prudentă în retail alimentar și exemple industriale punctuale precum Universal Alloy Corp, într-un an în care statul se împrumută la 6,34%-7,16%, iar industria locală continuă să coboare odată cu cea germană.