# 55,7 miliarde lei în mai 2026, cu 0,7% sub anul trecut. Bugetul intră în recul real pe fondul inflației de 10,9%

> Veniturile bugetare au crescut cu 9,2% la cinci luni, sub inflația de 10,9%, semnalând o scădere reală. Această situație pune presiune pe deficitul de 36 miliarde lei și costurile de finanțare

Publicat: 29 iunie 2026, 09:13 · Autor: Ana Dragomir · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/55-7-miliarde-lei-in-mai-2026-cu-0-7-sub-anul-trecut-bugetul-intra-in-recul/ · Publicație: Financiarul

![55,7 miliarde lei în mai 2026, cu 0,7% sub anul trecut. Bugetul intră în recul real pe fondul inflației de 10,9%](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/06/venituri-bugetare-1024x683.jpg)

Veniturile bugetului consolidat au intrat, pentru prima dată în 2026, sub ritmul inflației, un semnal că statul colectează mai puțin în termeni reali exact într-un moment în care economia încetinește, iar spațiul fiscal rămâne restrâns. În luna mai 2026, încasările au fost de 55,7 miliarde lei, cu 0,7%, adică 400 milioane lei, sub nivelul din mai 2025.

Mai precis, la cinci luni din an veniturile consolidate au urcat nominal cu 9,2%, dar inflația din mai a fost de 10,9%, ceea ce echivalează cu o scădere reală de 1,5% an/an. Pentru un decident de business, diferența dintre 9,2% și 10,9% înseamnă că statul are o bază de venituri care nu mai ține pasul cu scumpirile, deși nevoia de finanțare a cheltuielilor rămâne ridicată.

Semnalul devine mai relevant fiindcă vine după ce economia românească s-a restrâns cu 1,2% an/an în T1/2026, iar datele pentru T2 nu indică o revenire. Creșterea economică estimată pentru anul curent este de 0,1%, practic stagnare, iar o astfel de combinație, inflație ridicată și venituri bugetare reale în recul, pune presiune simultan pe deficit, pe costurile de împrumut și pe consumul intern.

## Veniturile nefiscale au scăzut cu 17% în primele cinci luni

Cea mai mare contribuție la slăbirea încasărilor a venit din veniturile nefiscale. Acestea au fost cu 4 miliarde lei mai mici în primele cinci luni, o scădere de 17%, iar doar în mai 2026 au fost cu 2 miliarde lei sub mai 2025, adică minus 40%. Numai că datele publicate nu detaliază ce sectoare au generat reculul, însă amplitudinea scăderii arată că problema nu vine dintr-o simplă variație marginală, ci dintr-o sursă relevantă de lichiditate pentru buget.

Implicația financiară este directă. Când veniturile reale scad, iar cheltuielile trebuie susținute într-un mediu inflaționist, ajustarea se mută fie în tăierea sau amânarea unor cheltuieli, fie în creșterea necesarului de finanțare. La cinci luni, veniturile consolidate au fost de 279,5 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 315,5 miliarde lei. Rezultatul este un deficit de 36 miliarde lei, adică 1,75% din PIB.

Spre comparație, în perioada similară a anului precedent deficitul a fost de 64 miliarde lei, echivalentul a 3,35% din PIB. Diferența față de anul trecut indică o corecție a dezechilibrului bugetar, dar nu elimină problema de fond: corecția se face într-o economie care aproape nu mai crește și într-un cadru de finanțare descris deja ca având costuri ridicate.

## Scăderea veniturilor reale complică finanțarea investițiilor și așteptările companiilor

Pentru companii, acest tablou schimbă două ipoteze de lucru. Prima ține de cerere: salariile reale au scăzut în ultimele trimestre, ceea ce erodează puterea de cumpărare și pune presiune pe consum. A doua ține de finanțele publice: un buget cu venituri reale în recul are marjă mai mică pentru a susține investiții productive fără disciplină strictă pe cheltuieli.

Răzvan Pașol (Patria AM) a legat explicit disciplina fiscală de riscul pentru economie și piața de capital.

> "Tendința rămâne crescătoare, dar dacă nu păstrăm disciplina cheltuielilor statului, am putea vedea efecte negative în economie și inclusiv la BVB".

Mesajul are relevanță dincolo de bursă. Într-un mediu în care veniturile cresc sub inflație, orice abatere pe partea de cheltuieli poate majora necesarul de împrumut exact când costul finanțării este deja ridicat. Iar pentru emitenți, antreprenori și investitori, asta înseamnă o probabilitate mai mare ca statul să absoarbă lichiditate și să mențină presiune asupra costului capitalului.

Conform [ZF](https://www.zf.ro/eveniment/cresterea-veniturilor-bugetului-la-cinci-luni-a-intrat-sub-rata-23183587), semnalul din mai 2026 este primul din acest an în care dinamica veniturilor bugetare cade sub inflație la nivelul primelor cinci luni. Faptul că încasările lunare au fost chiar sub cele din mai 2025, nu doar sub inflație, mută analiza din zona unei simple încetiniri nominale în cea a unei contracții efective de cash-flow bugetar.

Și piața muncii intră în ecuație. De la marți, 1 iulie, salariul minim brut ar urma să crească la 4.325 lei, ceea ce va majora automat încasările statului din taxe și contribuții. Acest efect poate susține veniturile în semestrul al doilea, însă vine cu un cost pentru companiile cu marje reduse și expunere mare la salarii de bază, mai ales într-o economie cu avans estimat la 0,1%.

Dar impulsul din salariul minim nu rezolvă integral problema. Dacă ajustarea veniturilor bugetare vine în principal din creșteri de taxe salariale, iar consumul rămâne sub presiune din cauza scăderii salariilor reale, impactul pozitiv pe colectare poate fi parțial compensat de o cerere mai slabă în sectoarele dependente de retail și servicii.

Un al doilea risc vine din energie. Consumul de energie electrică a crescut recent cu 12% din cauza valului de căldură, iar prețurile importurilor s-au majorat, ceea ce adaugă presiune pe costurile companiilor. Într-un astfel de cadru, menținerea profitabilității cere fie transferul costurilor în prețuri, cu risc pentru cerere, fie comprimarea marjelor.

Iar investițiile rămân selective. Implementarea schemei Contracte pentru Diferență, care stabilizează fluxurile de numerar și face proiectele mari regenerabile mai bancabile, arată că sectoarele cu mecanisme de predictibilitate pot continua să atragă capital străin chiar și într-un mediu macro tensionat. Pentru restul economiei, semnalul este opus: buget mai fragil, consum mai slab și costuri de finanțare încă ridicate.

Pe termen mediu, combinația dintre venituri bugetare reale în scădere, inflație de 10,9% în mai, contracție economică de 1,2% în T1/2026 și deficit de 36 miliarde lei după cinci luni indică o corecție care se transmite dinspre finanțele publice spre companii și piața muncii prin investiții mai prudente, presiune pe marje și o ajustare de durată a salariilor reale.