# 60 de miliarde de euro este pragul minim invocat de Victor Negrescu. Ce riscă România dacă ratarea fondurilor continuă

> Victor Negrescu (vicepreședinte al PE) avertizează că România riscă să piardă peste 60 de miliarde de euro din PNRR și viitorul buget UE. Miza: competitivitatea economică

Publicat: 5 iulie 2026, 11:56 · Autor: Victor Iancu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/60-de-miliarde-de-euro-este-pragul-minim-invocat-de-victor-negrescu-ce-risc/ · Publicație: Financiarul

![60 de miliarde de euro este pragul minim invocat de Victor Negrescu. Ce riscă România dacă ratarea fondurilor continuă](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/07/fonduri-europene-romania-1024x683.jpg)

Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European) a avertizat, la Alba Iulia, județul Alba, că România riscă să piardă fonduri europene esențiale atât din PNRR, cât și din viitorul buget al Uniunii Europene, într-un moment în care resursele europene se reduc, iar competiția dintre state crește. Pentru economie, semnalul contează dincolo de calendarul politic: într-o perioadă de stagnare prelungită și creștere economică sub 1% în 2024 și 2025, orice întârziere la absorbție mută presiunea pe bugetul național și amână investițiile publice și private.

În practică, cifra avansată de Negrescu, de cel puțin 60 de miliarde de euro necesari pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar, fixează pragul minim pe care România încearcă să îl securizeze la negocierile pentru viitorul buget UE. Comparativ cu finanțarea disponibilă în anii anteriori, mesajul central nu este doar despre volum, ci despre costul ratării: dacă România contribuie mai mult la bugetul european fără să atragă măcar acest nivel de resurse, randamentul fiscal și investițional al participării scade direct.

Riscul este relevant pentru trei categorii de decidenți. Pentru administrația publică, înseamnă presiune pe termenele PNRR și pe capacitatea de execuție. Pentru companii, înseamnă mai puține proiecte strategice cofinanțate european, exact într-un mediu în care veniturile și investițiile sunt deja afectate de recesiunea ușoară. Iar pentru investitori, semnalul este despre competitivitatea viitoare a economiei românești: fondurile UE rămân, în formularea lui Negrescu, principalul avantaj investițional al României.

## Evenimentul Transylvania EU Funds Day subliniază miza negocierilor

Peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanți și beneficiari de fonduri europene au participat la Alba Iulia, județul Alba, la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day. Momentul este sensibil fiindcă următoarea perioadă va decide două dosare cu impact direct asupra fluxului de capital european: finalizarea implementării PNRR și negocierile pentru viitorul buget al Uniunii.

Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European) a legat explicit accesarea fondurilor de competitivitatea economiei și de implicarea capitalului privat. El a afirmat că România nu mai poate trata finanțarea europeană ca pe o temă partizană.

> "România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România. Nu există fonduri europene de stânga sau de dreapta. Există bani care pot moderniza țara și pe care avem obligația să îi aducem acasă."

Pentru mediul de business, implicația este una operațională. În condițiile în care producătorii europeni sunt sub presiune din cauza ofensivei produselor asiatice, a costurilor mari ale energiei și a reglementărilor europene, întârzierea proiectelor cu finanțare UE poate însemna blocarea unor investiții și creșterea riscului de închidere a unor capacități de producție. Cum relatează [ZF](https://www.zf.ro/politica/victor-negrescu-vicepresedintele-parlamentului-european-romania-nu-23188550), Negrescu a insistat că implicarea mai mare a companiilor în proiecte strategice cu finanțare europeană devine o condiție pentru menținerea competitivității.

## Negocierile pentru viitorul buget UE devin mai dure exact când economia locală încetinește

Negrescu a avertizat că Uniunea Europeană va avea resurse financiare mai limitate, ceea ce ridică nivelul concurenței pentru fiecare linie de finanțare. Pentru România, acest lucru schimbă calculul de politică economică: nu mai este suficientă eligibilitatea formală a proiectelor, ci contează viteza de execuție, calitatea pregătirii și capacitatea de a evita blocajele administrative și politice.

Și a legat direct acest risc de responsabilitatea guvernanților în dosarul PNRR.

> "Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării."

Din punct de vedere financiar, avertismentul este mai sever decât pare. PNRR și viitorul cadru financiar multianual nu aduc doar granturi, ci și un efect de levier asupra investițiilor private, consultanței, construcțiilor și achizițiilor de echipamente. Dacă aceste fluxuri încetinesc într-o economie care crește sub 1% în 2024 și 2025, impactul se vede în întârzieri de modernizare, în pipeline investițional mai slab și într-o capacitate redusă de a concura pentru proiecte industriale și logistice regionale.

Negrescu a formulat și condiția minimă pe care România ar trebui să o urmărească în negocierile europene: raportul dintre contribuția la bugetul UE și sumele accesate.

> "România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar."

Pentru companii, aceasta este o referință de evaluare a oportunității. Dacă ținta de 60 de miliarde de euro intră în negocieri ca nivel minim necesar, firmele care depind de proiecte publice sau de scheme de finanțare europeană au interes să urmărească din timp arhitectura viitorului buget, parteneriatele eligibile și zonele în care capitalul privat poate intra în proiecte strategice. Dosarul nu oferă o listă sectorială, dar direcția este clară: investițiile care susțin competitivitatea vor avea o miză mai mare decât simpla absorbție contabilă.

Negrescu a indicat și două soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, ambele aprobate de Parlamentul European: taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali. Pentru piață, acestea contează fiindcă mută o parte din discuția privind viitoarele resurse ale UE din zona contribuțiilor naționale spre surse suplimentare de venit. Dacă astfel de mecanisme avansează, presiunea relativă asupra bugetelor statelor membre s-ar putea recalibra, iar spațiul de negociere pentru statele net beneficiare, precum România în logica prezentată de Negrescu, ar deveni mai relevant.

Ultimul mesaj al oficialului european vizează chiar arhitectura investițională a economiei românești: "România este dependentă de fondurile europene pentru dezvoltare. Dacă vrem să fim competitivi într-o economie globală tot mai dificilă, trebuie să folosim mai bine fiecare oportunitate europeană și să implicăm mult mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice cu finanțare europeană. Nu putem construi competitivitate fără investiții, iar investițiile europene reprezintă principalul nostru avantaj." În termenii unei decizii de business, această frază mută accentul de la așteptarea apelurilor de finanțare la pregătirea anticipată a proiectelor care pot intra în execuție odată cu noul ciclu bugetar.