Datoria externă totală a României a crescut în primele şapte luni cu 10,247 miliarde euro, până la 180,33 miliarde euro, de la 170,083 miliarde euro la 31 decembrie 2023, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Cât a crescut datoria externă a României. Avertismentul BNR
„În perioada ianuarie – iulie 2024, datoria externă totală a crescut cu 10,247 miliarde euro, până la 180,330 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 131,851 miliarde euro la 31 iulie 2024 (73,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2024 nivelul de 48,479 miliarde euro (26,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,121 miliarde euro
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,121 miliarde euro (comparativ cu 3,967 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,687 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 434 milioane euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,4% în luna iulie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2024 a fost de 5,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2024 a fost de 103,8%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.
În perioada ianuarie-iulie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15,178 miliarde euro, comparativ cu 11,328 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,531 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,303 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro.