Risipa alimentară: un impact devastator asupra resurselor și mediului
Ministrul Agriculturii subliniază importanța conștientizării consumatorilor
În cadrul unui eveniment organizat de departamentul pentru Dezvoltare durabilă, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a evidențiat marți efectele negative ale risipei alimentare asupra mediului. Potrivit acestuia, risipa nu afectează doar hrana în sine, ci generează o pierdere semnificativă a resurselor utilizate în producția alimentară, inclusiv terenuri agricole, apă și energie.
Oros a menționat că 53% din risipa alimentară provine de la consumatorii finali. „lipsa conștientizării și educației privind comportamentul alimentar sunt principalii factori care contribuie la această problemă”,a declarat el.
Cifre alarmante privind risipa alimentară
Ministrul a subliniat că statisticile legate de risipa alimentară sunt îngrijorătoare. În fiecare an se pierd milioane de tone de alimente în timp ce peste un miliard de oameni suferă din cauza foametei. Oros a amintit că România este prima țară din Uniunea Europeană care a implementat o legislație dedicată combaterii risipei alimentare. Deși legea inițial adoptată în 2015 s-a concretizat abia anul acesta prin norme aplicabile, aceasta este acum funcțională datorită colaborării cu organizațiile non-guvernamentale.
Educația ca soluție pentru reducerea risipei
Întrebat despre obiceiurile personale legate de risipirea hranei acasă, Oros recunoaște că majoritatea gospodăriilor se confruntă cu această problemă. El consideră esențial să se dezvolte programe educative care să promoveze consumul responsabil și sănătatea nutrițională în rândul copiilor.
„Intenționăm să promovăm alimentele sănătoase încă din copilărie”, a adaugat ministrul. Acesta subliniază importanța citirii etichetelor produselor înainte de achiziție pentru evitarea cumpărăturilor excesive.
Statistici alarmante despre risipa zilnică
Conform datelor prezentate la conferință de coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, românia aruncă zilnic peste 6.000 de tone de alimente – echivalent cu aproximativ 2,2 milioane tone pe an. Peste jumătate dintre aceste resturi provin din gospodării.
Borbely afirmase anterior: „Este esențial ca cetățenii să devină mai responsabili în gestionarea resurselor lor”. El sugerează că mulți români ar dori să colecteze și să valorifice resturile alimentare dar necesită un sistem eficient pentru gestionarea acestora.
În concluzie, atât oficialii guvernamentali cât și experții recunosc necesitatea unei schimbări fundamentale în comportamentul consumatorilor români pentru combaterea risipei alimentare și protejarea mediului.
