# AI Act aduce amenzi de 35 milioane euro firmelor din România din 2026

> Din 2 august 2026, AI Act devine aplicabil în România. Firmele care folosesc AI în recrutare sau servicii riscă amenzi de până la 35 milioane euro sau 7% din cifra de afaceri.

Publicat: 8 aprilie 2026, 08:11 · Autor: Ana Dragomir · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/ai-act-aduce-amenzi-de-35-milioane-euro-firmelor-din-romania-din-2026/ · Publicație: Financiarul

![AI Act](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/04/AI-Act-1775625079-1024x576.webp)

Companiile care folosesc inteligența artificială în activitatea de zi cu zi intră într-o cursă contra cronometru înainte de 2 august 2026, data de la care AI Act devine aplicabil în Uniunea Europeană. Pentru firme, asta înseamnă noi obligații de transparență și control uman. Avocatul specializat în tehnologie Marius Stanciu avertizează: „Dacă folosești ChatGPT pentru a filtra CV-uri, un algoritm care evaluează performanța angajaților sau un chatbot care răspunde clienților, ești deja vizat”.

## Nu doar pentru giganții tech

La prima vedere, mulți ar crede că noul regulament vizează doar companiile care dezvoltă tehnologie. Lucrurile stau însă puțin diferit. Legea nu privește doar creatorii de inteligență artificială, ci și pe cei care o folosesc în procese precum recrutarea, evaluarea angajaților sau relația cu clienții. V-ați gândit vreodată că CV-ul dumneavoastră ar putea fi respins de un algoritm?

„Cel mai frecvent mit pe care îl întâlnesc este că AI Act ar fi o problemă a companiilor de tehnologie, a celor care dezvoltă inteligență artificială. În realitate, orice firmă care folosește un sistem AI devine, în ochii legii, un implementator cu obligații clare”, a explicat Marius Stanciu.

## Ce se schimbă din august 2026

Data de 2 august 2026 marchează aplicarea generală a regulamentului (Regulamentul (UE) 2024/1689). Din acest moment, obligațiile complete pentru sistemele AI cu risc ridicat devin literă de lege, inclusiv în zona ocupării forței de muncă. dacă un sistem influențează angajarea sau evaluarea unui salariat, transparența devine esențială, iar oamenii trebuie informați când interacționează cu un sistem AI.

Mai mult, este necesară supravegherea umană. Cum vine asta? „Sistemele nu pot fi lăsate să ia decizii de capul lor, iar angajații trebuie să știe cum și când să intervină”, a explicat Stanciu. Pentru companii, asta înseamnă obligații concrete: documentare, păstrarea evidențelor și asigurarea unui control uman real.

## Amenzi de până la 35 de milioane de euro

Și, clar, AI Act vine și cu sancțiuni semnificative. Pentru folosirea unor practici interzise, amenzile pot ajunge până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală. Alte încălcări au un plafon de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar furnizarea de informații incorecte poate fi sancționată cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%.

„Sunt cifre comparabile cu amenzile GDPR. Și știm cu toții că, după ani în care lumea a crezut că GDPR e doar teorie, au venit și primele amenzi serioase. Același scenariu se va repeta cu AI Act”, spune avocatul Marius Stanciu.

## România, prinsă pe picior greșit

Numai că la noi lucrurile se mișcă mai greu. Guvernul a adoptat abia la 12 martie 2026 un memorandum pentru desemnarea autorităților naționale. Termenul stabilit la nivel european pentru acest pas a fost 2 august 2025, ceea ce înseamnă că România a acționat cu întârziere.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată autoritate de supraveghere a pieței. Iar alte instituții precum ASF, BNR, ANSPDCP și ADR au atribuții specifice. Întârzierea nu suspendă însă aplicarea legii. „ANCOM are expertiză în reglementarea telecomunicațiilor, dar supravegherea AI aduce un alt nivel de complexitate. Provocarea reală nu este desemnarea pe hârtie, ci construirea capacității tehnice”, spune Marius Stanciu.

## Pași concreți pentru companii

E drept că timpul este scurt. Companiile nu mai au luxul de a amâna conformarea. Marius Stanciu recomandă trei pași imediați: inventarierea sistemelor AI utilizate, clasificarea acestora în funcție de risc și, poate cel mai important, pregătirea angajaților prin training documentat.

Avertismentul său final este cât se poate de clar. „Dacă nu poți demonstra că ai făcut asta, ești deja în culpă”.