# Angajatorul nu poate trimite unilateral salariații în concediu fără plată. Ce reguli se aplică în mediul privat > Concediul fără plată în privat nu are limita de 90 de zile. Durata se stabilește prin regulamentul intern sau contractul colectiv. Publicat: 8 septembrie 2026, 14:19 · Actualizat: 8 septembrie 2026, 14:19 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/angajatorul-nu-poate-trimite-unilateral-salariatii-in-concediu/ · Publicație: Financiarul ![Concediul fără plată în privat](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/09/concediul-fara-plata-in-mediul-privat-1024x682.jpg) **Concediul fără plată pentru interese personale din mediul privat nu are în Codul muncii o limită generală de 10, 30 sau 90 de zile pe an. Durata se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern, potrivit [Playtech](https://playtech.ro/2026/cate-zile-de-concediu-fara-plata-poate-lua-un-angajat-ce-spune-exact-codul-muncii-si-cand-poate-refuza-angajatorul/).** ## Durata concediului este stabilită prin regulile companiei Concediul suspendă contractul individual de muncă. Articolul 49 alin. (2) din Codul muncii prevede că, pe perioada suspendării, se suspendă atât prestarea muncii de către salariat, cât și plata drepturilor salariale de către angajator. În iulie 2026, România a avut o rată anuală a inflației de 8,2%, față de media UE de 3,0%, și o rată a șomajului de 6,4%, față de media UE de 6,1%, potrivit Eurostat. Baza legală pentru acest tip de concediu este articolul 153 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii. Textul recunoaște dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situații personale, dar lasă durata la nivelul regulilor aplicabile în companie. ## Cererea produce efecte numai după acordul angajatorului O solicitare depusă de salariat nu îi permite să lipsească automat de la serviciu. Concediul fără plată pentru interese personale trebuie convenit cu angajatorul, deoarece articolul 54 din Codul muncii tratează această situație ca suspendare a contractului prin acordul părților. Dacă cererea nu este aprobată și salariatul lipsește totuși, absența poate fi tratată ca nemotivată, nu ca o perioadă acoperită de concediu fără plată. În perioada suspendării, salariatul nu ar trebui să participe la ședințe, să răspundă la e-mailuri de serviciu sau să rezolve sarcini de muncă, inclusiv o urgență. Primirea la muncă a unei persoane cu contractul suspendat poate avea implicații din perspectiva muncii nedeclarate. Articolul 49 alin. (3) permite însă continuarea altor drepturi și obligații pe durata suspendării, dacă acestea sunt prevăzute de lege, de contractul colectiv de muncă, de contractul individual de muncă sau de regulamentul intern. ## Concediul pentru interese personale are alte reguli decât cel pentru formare profesională Angajatorul nu poate trimite unilateral salariații în concediu fără plată pentru interese personale din cauza unui volum mai mic de comenzi sau a unei perioade cu activitate redusă. Pentru reducerea ori întreruperea temporară a activității există alte mecanisme legale, cu propriile condiții. Practica prin care angajaților li se cer dinainte cereri de concediu fără plată, pentru a fi folosite ulterior de firmă după nevoie, nu corespunde naturii acestui tip de concediu, acordat pentru interesele personale ale salariatului. Regimul este diferit pentru concediul fără plată destinat formării profesionale. Acesta se acordă la solicitarea angajatului, iar angajatorul îl poate refuza numai dacă absența ar prejudicia grav desfășurarea activității, potrivit articolului 155 din Codul muncii. Pentru această categorie, articolul 156 cere depunerea cererii cu cel puțin o lună înainte. Solicitarea trebuie să includă data începerii, domeniul și durata formării profesionale, precum și instituția la care are loc formarea. Concediul fără plată pentru formare profesională poate fi luat și fracționat în anumite situații, inclusiv pentru susținerea unor examene. Separat, pentru personalul căruia i se aplică HG nr. 250/1992, articolul 25 prevede, în unele cazuri, concedii fără plată de maximum 90 de zile lucrătoare anual. Aceeași hotărâre stabilește însă că, pentru anumite situații expres enumerate, inclusiv unele cazuri de tratament medical în străinătate, limita de 90 de zile lucrătoare anual nu se aplică. Pentru alte interese personale ale acestui personal, durata poate fi stabilită prin acordul părților. **Citește și:** - [Aproape jumătate dintre români caută un al doilea job. 82% aleg angajatorul după salariu](https://financiarul.ro/actualitate/aproape-jumatate-dintre-romani-cauta-un-al-doilea-job-82-aleg-angajatorul-dupa-salariu/) - [Șomajul tehnic pornește de la 3.243,75 lei. Ce se întâmplă cu pensia, vechimea și concediul](https://financiarul.ro/economie/somajul-tehnic-porneste-de-la-3-243-75-lei-ce-se-intampla-cu-pensia/) - [Concediul medical se acordă și în perioada de probă. Plata depinde de stagiul de șase luni din ultimele 12 luni](https://financiarul.ro/economie/concediul-medical-se-acorda-si-in-perioada-de-proba-plata-depinde/)