# Aplicările românilor la joburi în străinătate au coborât sub 55.000 în 2026. De ce scade interesul > Românii au depus sub 55.000 de aplicări la joburi în străinătate în 2026, iar chiria și utilitățile schimbă calculul emigrării. Publicat: 10 septembrie 2026, 08:04 · Actualizat: 10 septembrie 2026, 08:04 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/aplicarile-romanilor-la-joburi-in-strainatate-au-coborat-sub-55-000/ · Publicație: Financiarul ![Pașaport și documente pentru străinătate](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/09/aplicari-pentru-joburi-in-strainatate-1024x682.jpg) Relocarea pentru muncă nu mai este opțiunea principală a candidaților români. De la începutul anului 2026, aplicările pentru joburi în străinătate au scăzut sub 55.000, cel mai redus nivel din ultimul deceniu, conform [Forbes.ro](https://www.forbes.ro/numarul-romanilor-care-cauta-joburi-in-strainatate-la-minimul-ultimilor-zece-ani-519948). Față de aceeași perioadă din 2025, scăderea este de aproape 33%. Pe platforma eJobs, aceste aplicări reprezintă doar 0,6% din totalul aplicărilor din 2026, deși numărul total al aplicărilor a atins niveluri record. Candidații se orientează în principal către joburile din România. Scăderea este vizibilă și față de anii 2022 și 2023. Numărul aplicărilor pentru joburi în afara țării s-a înjumătățit. În paralel, angajatorii străini au publicat aproximativ 5.600 de locuri de muncă pe eJobs de la începutul acestui an. Corina Neagu, specialist HR, pune această schimbare pe seama epuizării primului val de migrație economică. „În primul rând, pentru că bazinul s-a golit. Migrația de supraviețuire, de muncitori necalificați, sezonieri, cu motivația «mă duc până se face de-o casă» și-a consumat deja oamenii. Cei care aveau să plece au plecat între 2007 și 2015”, a declarat Corina Neagu pentru Forbes.ro. ## Diferența de salariu nu mai decide singură plecarea Calculul economic al emigrării a evoluat de la simpla cifră a salariului la suma rămasă după plata chiriei și a utilităților. În 2024, gospodăriile din Uniunea Europeană alocau, în medie, 19% din venitul disponibil pentru locuire. Pentru persoanele cu venituri sub 60% din mediana națională, acest cost urca la 37%. Avantajul salarial din Vest se reduce pentru joburile cu calificare medie sau redusă. „Comparația corectă nu este între salarii, ci între ce rămâne după locuire. Un job de depozit în Olanda plătește de două-trei ori mai mult decât echivalentul din România. Dar din el se duc 600-900 de euro pe o cameră. La care se adaugă utilitățile scumpe și viața dublă, adică chirie acolo, familie aici”, explică Corina Neagu. În Irlanda și Olanda, problema poate fi lipsa unei locuințe disponibile, nu doar prețul acesteia. „În Irlanda și Olanda a apărut și o barieră suplimentară, mai brutală decât prețul, pur și simplu nu găsești unde sta”, a adăugat Corina Neagu. Un angajat care are propria locuință în România, stă cu familia și beneficiază de sprijin pentru creșterea copiilor poate avea un nivel de trai mai bun în țară, chiar dacă venitul nominal este mai mic. În plus, o parte dintre români lucrează de la distanță pentru companii străine, păstrând venituri influențate de piața internațională fără a suporta costurile relocării. Diferențele de venit rămân însă mari în anumite profesii, unde plecarea este încă rentabilă. Printre posturile căutate în străinătate se numără: - asistenții medicali și medicii, în special în Germania și în țările nordice; - sudorii, instalatorii și lucrătorii din construcții industriale; - angajații din transportul internațional, marina comercială și industria croazierelor. Germania, Olanda și Franța rămân principalele destinații, urmate de Elveția, Bulgaria, Spania, Grecia și Cipru. Domeniile active sunt transportul și logistica, retailul, serviciile, construcțiile, industria navală și industria aeronautică. ## Deficitul local de personal schimbă raportul de forță Apropierea dintre salariile interne și cele externe nu este rezultatul unei convergențe reale a veniturilor. Câștigul salarial mediu net din România a ajuns la 5.734 de lei în iunie 2026, potrivit Institutului Național de Statistică. Corina Neagu estimează salariul mediu net la circa 1.100 de euro, în timp ce media europeană este între 2.200 și 2.500 de euro. Avantajul României se simte mai ales în IT, energie, sectorul financiar și pozițiile de top management. Pentru ceilalți, diferențele față de Vest sunt încă mari, chiar dacă relocarea este mult mai costisitoare. „S-au apropiat cele două curbe, dar nu pentru că am urcat noi, ci pentru că plecarea s-a scumpit”, spune Corina Neagu. Puterea de cumpărare reală rămâne scăzută. Deși salariile au crescut nominal cu 3,5% în iunie, inflația a fost mai rapidă, astfel că salariul real este cu aproximativ 6,5% mai mic decât în urmă cu un an. Aproape o treime dintre aplicările pentru joburi în străinătate din 2026 au fost depuse după 1 mai, ceea ce arată interes pentru contracte sezoniere, nu neapărat pentru mutarea definitivă. În același timp, munca la distanță pentru companii străine pune presiune asupra firmelor românești, care trebuie să își ajusteze ofertele pentru a-și păstra angajații. **Citește și:** - [România pierde 35.329 de oameni la soldul migrației, după ce 54.966 și-au mutat definitiv domiciliul în străinătate](https://financiarul.ro/actualitate/romania-pierde-35-329-de-oameni-la-soldul-migratiei-dupa-ce-54-966/) - [Pensionarii români din străinătate riscă suspendarea pensiei. Termenul-limită pentru certificatul de viață este 30 septembrie](https://financiarul.ro/actualitate/pensionarii-romani-din-strainatate-risca-suspendarea-pensiei-termenul/) - [Românii cu venituri din străinătate intră în conformare forțată. Ce impact are asupra cash flow-ului personal](https://financiarul.ro/economie/romanii-cu-venituri-din-strainatate-intra-in-conformare-fortata-ce-impact-a/)