# Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7.00 la sută

> În ședința din 9 februarie 2023, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7,00 la sută pe an. De asemenea, banca cen...

Publicat: 16 februarie 2023, 11:24 · Autor: Ana Dragomir · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/banca-nationala-a-romaniei-a-mentinut-rata-dobanzii-de-politica-monetara-la-7-00-la-suta/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2023/08/BNR1.jpg)

În ședința din 9 februarie 2023, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7,00 la sută pe an. De asemenea, banca centrală a decis să lase neschimbată rata dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an, precum și să mențină nivelurile existente ale ratelor rezervelor minime obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută ale instituțiilor de credit, potrivit unui comunicat al BNR.

Rata anuală a inflației a coborât la 16,37% în decembrie 2022 de la 16,76% în noiembrie, rămânând doar marginal peste prognoză, în principal ca urmare a scăderii prețurilor la combustibili pe fondul scăderii prețurilor la petrol și a aprecierii leului față de dolarul american.

În consecință, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a atins un platou, în conformitate cu așteptările, înregistrând o creștere mult mai atenuată pe parcursul perioadei decât în trimestrele anterioare (de la 15,88% în septembrie), având în vedere impactul dezinflaționist mai puternic al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, ca urmare a scăderii notabile a prețurilor la combustibili.

Rata anuală ajustată a inflației CORE2 a cunoscut o nouă și ușoară accelerare în ultimele luni ale anului 2022, contrar prognozelor, crescând de la 11,9 la sută în septembrie la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării avansului prețurilor la produsele alimentare procesate, dar și al creșterilor aproape generalizate ale prețurilor pe segmentele nealimentare și de servicii. Evoluția inflației CORE2 ajustate continuă să reflecte efectele creșterilor mari ale prețurilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor din lanțurile de producție. La acestea s-au adăugat, și în această perioadă, așteptările ridicate privind inflația pe termen scurt și rezistența cererii în anumite segmente, precum și ponderea semnificativă a produselor alimentare și a bunurilor importate în coșul IPC.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre ale UE) a urcat la 14,1% în decembrie 2022, de la 13,4% în septembrie. În plus, rata medie anuală a inflației IPC și rata medie a inflației IAPC au urcat la 13,8% și, respectiv, 12,0% în decembrie 2022, de la 11,8% și, respectiv, 10,2% în septembrie 2022, rămânând totuși sub nivelurile predominante în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea economică semnificativ mai puternică decât se aștepta în trimestrul 3 din 2022, într-un ritm similar cu cel din cele trei luni anterioare, respectiv 1,2 la sută, ceea ce implică o redresare a excedentului cererii agregate și în această perioadă.

Creșterea anuală a PIB-ului a continuat să încetinească în 2022 T3 - până la 3,8%, de la 5,1% în T2 -, deși a rămas semnificativă din perspectivă istorică, în principal pe fondul formării brute de capital fix de data aceasta, cu mult înaintea contribuției din partea consumului gospodăriilor. În schimb, contribuția exporturilor nete a reintrat puternic în teritoriu negativ în T3, având în vedere că rata anuală de creștere a importurilor de bunuri și servicii a depășit-o în mod notabil pe cea a exporturilor acestora în termeni de volum. În acest context, rata de creștere a deficitului comercial s-a accelerat considerabil față de aceeași perioadă a anului precedent, în pofida reducerii diferențialului nefavorabil dintre variația anuală mai mică a prețurilor de import și cea a prețurilor de export, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a dublat, printre altele ca urmare a înrăutățirii puternice a dinamicii balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire treptată a creșterii economice în trimestrul IV din 2022 și în trimestrul I din 2023, sub impactul războiului prelungit din Ucraina și al prelungirii sancțiunilor asociate, dar și un avans ușor al creșterii PIB în trimestrul IV din 2022 comparativ cu aceeași perioadă din 2021, pe fondul unui efect de bază.

Relevantă din această perspectivă este accelerarea observată în octombrie-noiembrie 2022 de către rata de creștere a comerțului cu amănuntul și a vânzărilor de autovehicule și motociclete, dar mai ales de către cea a serviciilor prestate gospodăriilor, alături de intensificarea puternică în continuare a volumului lucrărilor de construcții. În primele două luni ale trimestrului IV 2022, producția industrială și-a văzut, totuși, reluată contracția în termeni anuali, în timp ce exporturile de bunuri și servicii au înregistrat o scădere considerabilă a variației lor anuale, mult mai pronunțată decât cea a importurilor, printre altele în contextul deteriorării termenilor de schimb, ceea ce a declanșat o accelerare a creșterii anuale a deficitelor comerciale și de cont curent. Cu toate acestea, dinamica acestora din urmă a reflectat, de asemenea, influențele intrărilor crescânde de fonduri UE în contul curent, compensate însă în mare măsură de o înrăutățire a evoluțiilor din segmentul veniturilor primare.

Numărul angajaților din economie a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV din 2022, dar într-un ritm vizibil mai lent decât în S1, în timp ce rata șomajului ILO a urcat din nou, ajungând la 5,6% în decembrie, de la 5,4% în trimestrul III. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a menținut, și la începutul anului 2023, pe tendința de scădere treptată vizibilă în 2022 H2, în timp ce relansarea intențiilor de angajare în ianuarie 2023 a avut loc după scăderea vizibilă înregistrată la sfârșitul anului trecut și în contextul unor evoluții sectoriale mixte.

Principalele rate ale pieței monetare interbancare și-au văzut ajustarea graduală descendentă prelungindu-se până în ianuarie 2023, pe fondul excesului de lichiditate din sistemul bancar. Randamentele titlurilor de stat au înregistrat noi scăderi - relativ în linie cu evoluțiile din regiune -, în contextul îmbunătățirii accentuate a sentimentului investitorilor față de piețele financiare din economiile emergente, sub influența așteptărilor privind o înăsprire mai moderată a politicii monetare din partea Fed.

În acest context, reflectând, de asemenea, o creștere a atractivității relative a investițiilor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de întărire față de euro începând cu jumătatea lunii ianuarie 2023. În plus, moneda națională s-a apreciat în continuare în raport cu dolarul american ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Rata anuală de creștere a creditului acordat sectorului privat a decelerat și în decembrie 2022, deși mai moderat, ajungând la 12,1% (13,2% în noiembrie), pe fondul declinului ușor mai lent al dinamicii componentei denominate în lei, alături de tendința mai accentuată de creștere a ratei de variație a împrumuturilor în monedă străină. Ponderea împrumuturilor denominate în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să scadă, până la 68,8 la sută în decembrie 2022, de la 69,4 la sută în noiembrie.

În ședința de astăzi, Consiliul BNR a examinat și aprobat Raportul asupra inflației din februarie 2023, care include cele mai recente date și informații disponibile.

Conform prognozei actualizate, se așteaptă ca rata anuală a inflației să scadă într-un ritm semnificativ mai rapid decât cel anticipat anterior până la jumătatea anului 2024, în special începând cu trimestrul III 2023, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificările aduse acestor scheme începând cu 1 ianuarie 2023.

În mod specific, se preconizează că rata anuală a inflației va scădea la niveluri de o cifră începând deja din 2023 T3 - cu aproape trei trimestre mai devreme decât în prognoza anterioară - și va încheia anul cu mult sub valoarea anticipată anterior. Aceasta este apoi prevăzută să scadă într-un ritm vizibil mai lent în 2024 H2 și să rămână ușor peste banda de variație a țintei la sfârșitul orizontului de proiecție.

În afară de noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie, principalii factori care stau la baza scăderii preconizate a inflației sunt efectele de bază dezinflaționiste tot mai puternice și corecțiile descendente ale prețurilor unor mărfuri. La acestea se adaugă influențele cauzate de contracția și închiderea probabilă a deviației pozitive a PIB pe parcursul orizontului de prognoză, deși ceva mai lent decât în proiecția anterioară, ceea ce implică faptul că deviația PIB va intra în teritoriu negativ doar ușor spre sfârșitul anului 2024.

Războiul din Ucraina și sancțiunile aferente continuă, cu toate acestea, să genereze incertitudini semnificative și să prezinte riscuri pentru perspectivele activității economice și, prin urmare, pentru evoluția inflației pe termen mediu, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii gospodăriilor populației și a investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției riscului față de economiile din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare. În plus, absorbția fondurilor UE, în special a celor din cadrul programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor etape și obiective stricte de implementare a proiectelor. Cu toate acestea, este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin în parte, a impactului contracționist al șocurilor din partea ofertei, agravat de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare la nivel mondial.

Cu toate acestea, incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate și cu orientarea politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, ținta de deficit public stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare pe fondul procedurii de deficit excesiv și al creșterii puternice a costului de finanțare și, pe de altă parte, pachetele de măsuri de sprijin care urmează să fie puse în aplicare sau prelungite în acest an, într-un mediu economic și social încă dificil pe plan intern și global, cu potențiale implicații negative asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de importante în actuala conjunctură sunt deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și comportamentul băncilor centrale din regiune, printre altele din perspectiva diferențialului de rate ale dobânzii în continuă evoluție și a fluxurilor de capital.

În ședința de astăzi, 9 februarie 2023, pe baza datelor și evaluărilor disponibile în prezent, precum și în lumina incertitudinii foarte ridicate, Consiliul BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00 la sută pe an. În plus, a decis să lase neschimbată rata dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. În plus, Consiliul BNR a decis să mențină nivelurile existente ale ratelor rezervelor minime obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop readucerea durabilă a ratei anuale a inflației la ținta fixă de 2,5 la sută ± 1 punct procentual, printre altele prin ancorarea așteptărilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să conducă la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În conjunctura actuală, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inter alia prin utilizarea fondurilor UE pentru a stimula potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru menținerea unui cadru macroeconomic stabil și pentru consolidarea capacității economiei românești de a face față unor evoluții nefavorabile.

BNR monitorizează îndeaproape evoluțiile din mediul intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a atinge obiectivul fundamental al stabilității prețurilor pe termen mediu.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului în cadrul unei conferințe de presă care va avea loc în data de 15 februarie 2023, ora 11:00. Relatarea (minuta) discuțiilor care au stat la baza adoptării deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi postată pe site-ul BNR în data de 21 februarie 2023, ora 15:00.

Sursa - www.romaniajournal.ro