# BNR raportează un declin brusc al investițiilor străine

> Banca Națională a României arată că investițiile străine directe au scăzut la 669 milioane de euro în S1 2026, iar deficitul de cont curent a atins 14,2

Publicat: 14 august 2026, 14:19 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/bnr-raporteaza-un-declin-brusc-al-investitiilor-straine/ · Publicație: Financiarul

![investiții străine directe, BNR raportează un declin brusc al investițiilor străine](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/08/investitii-straine-directe-1024x683.jpg)

## Investițiile străine directe au scăzut cu 82% în prima jumătate a anului

Tabloul economic din primul semestru al anului 2026 arată două mișcări care se lovesc una de alta: intrările de capital scad puternic, iar nevoia de finanțare externă crește. Investițiile străine directe au ajuns la 669 milioane de euro, de la 3,7 miliarde de euro în primul semestru din 2025, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit la 14,2 miliarde de euro, conform datelor BNR.

Suma de 669 milioane de euro înseamnă o contracție de aproximativ 82% față de aceeași perioadă din 2025. Din acest total, 465 milioane de euro au fost participații la capital, inclusiv profit reinvestit, iar 204 milioane de euro au venit din credite intragrup. Pentru companiile care depind de finanțare externă sau pentru statul care se împrumută deja activ, inclusiv prin titluri Tezaur, o astfel de scădere reduce tamponul de capital care acoperă dezechilibrele externe.

## Deficitul de cont curent s-a adâncit la 14,2 miliarde de euro

Deficitul de cont curent a urcat cu 647 milioane de euro față de primul semestru din 2025, când era de 13,55 miliarde de euro. În termeni practici, economia a consumat și a plătit către exterior mai mult decât a compensat prin exporturi, servicii și transferuri, iar această diferență trebuie finanțată. Când investițiile străine directe intră într-un volum mult mai mic, presiunea se poate muta spre cursul de schimb și spre costul finanțării pentru stat și companii.

Pe componente, balanța bunurilor a rămas principalul canal de ieșire, cu un deficit de 16,4 miliarde de euro în primul semestru din 2026, cu 121 milioane de euro peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (16,2 miliarde de euro).

În paralel, balanța serviciilor a adus un excedent de 6,68 miliarde de euro, susținut de serviciile de telecomunicații și IT (plus de 3,58 miliarde de euro) și de transporturi (excedent de 3,21 miliarde de euro).

Un dezechilibru care s-a accentuat rapid vine din turism. Deficitul din balanța călătoriilor a ajuns la 2,48 miliarde de euro, cu peste 530 de milioane de euro mai mare decât cu un an în urmă. Pentru operatorii locali, această evoluție înseamnă că o parte mai mare din cheltuielile de consum pentru vacanțe a plecat în afara țării, în loc să rămână în economia internă.

Și ieșirile din veniturile primare au crescut. Deficitul acestei componente, care include munca și investițiile, a urcat la 4,69 miliarde de euro, de la 3,84 miliarde de euro în semestrul întâi din 2025. În contrapondere, balanța veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 62 milioane de euro la un excedent de 203 milioane de euro, potrivit [ZF.ro](https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/semnal-alarma-dinspre-investitiile-straine-bnr-investitiile-straine-directe-s-au-prabusit-3-7-mld-euro-669-mil-euro-s1-2026-deficitul-cont-curent-crescut-647-mil-euro-14-2-mld-euro-23216754).

## Contextul macroeconomic indică presiuni asupra finanțării

Contextul macroeconomic face aceste date mai sensibile. În iunie 2026, inflația anuală a fost de 9,2%, conform Eurostat, iar Moody's estimează că deficitul bugetar ar urma să scadă la 5,8% din PIB, de la 7,9% în 2025. Cu alte cuvinte, statul încearcă să reducă dezechilibrul fiscal într-o perioadă în care economia atrage mai puțin capital străin direct, ceea ce poate împinge finanțarea tot mai mult spre datorie.

Dacă deficitul de cont curent rămâne ridicat, iar investițiile străine directe la acest nivel, presiunea se poate transmite în costul finanțării prin randamente mai mari cerute la titlurile de stat și prin condiții mai stricte pentru companiile care se împrumută. Pentru firme, asta înseamnă bugete de capital evaluate mai conservator și un risc mai mare ca finanțarea să coste mai mult decât în scenariile construite la începutul anului.

**Citește și:**

- [Economia Rusiei a încetinit puternic, la 0,2%. Prăbușirea investițiilor taie motorul boomului din 2023-2024](https://financiarul.ro/economie/economia-rusiei-a-incetinit-puternic-la-0-2-prabusirea-investitiilor/)
- [Sute de qubiți simulați pe un laptop mută presiunea investițiilor](https://financiarul.ro/economie/sute-de-qubiti-simulati-pe-un-laptop-muta-presiunea-investitiilor/)
- [Boomul AI susține acum expansiunea globală. O corecție a investițiilor poate lovi piețele, capexul și forța de muncă](https://financiarul.ro/economie/boomul-ai-sustine-acum-expansiunea-globala-o-corectie-a-investitiilor-poate/)