# BNS cere 5.000 de lei salariu minim brut din 2027, după o erodare de 338 de lei pe lună a puterii de cumpărare

> Blocul Național Sindical cere creșterea salariului minim la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, o majorare de 15,6%, pentru a recupera pierderea

Publicat: 25 august 2026, 08:58 · Actualizat: 25 august 2026, 09:11 · Autor: Elena Popa · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/bns-cere-5-000-de-lei-salariu-minim-brut-din-2027-dupa-o-erodare-de-338/ · Publicație: Financiarul

![salariul minim, BNS cere 5.000 de lei salariu minim brut din 2027, după o erodare de 338 de lei pe lună a puterii de](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/08/salariul-minim-1024x683.jpg)

[Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google](https://www.google.com/preferences/source?q=financiarul.ro)

**Salariații plătiți la minim ar urma să recupereze o parte din pierderea de putere de cumpărare acumulată în 2025 și în primul semestru din 2026, dacă salariul minim brut urcă la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027. Propunerea pusă pe masă de Blocul Național Sindical ridică nivelul actual de 4.325 de lei cu 675 de lei brut pe lună, adică un avans de 15,6%.**

Pentru companiile cu schemă salarială concentrată la baza grilei, efectul imediat al unei asemenea creșteri este o factură salarială mai mare pe fiecare contract plătit la minimul legal.

## Inflația erodează puterea de cumpărare a salariului minim

Contextul explică de ce revendicarea a fost împinsă la 5.000 de lei brut. Conform calculelor BNS, puterea de cumpărare a salariului minim net s-a redus în 2025 cu circa 227 de lei pe lună, iar în primul semestru din 2026 s-a adăugat o pierdere estimată la 111 lei lunar din cauza inflației. În total, sindicatele indică o eroziune de circa 338 de lei pe lună în mai puțin de doi ani.

Presiunea vine dintr-un mediu de prețuri încă ridicat. Inflația anuală din România a fost de 8,2% în iulie 2026, semnificativ peste media UE de 3,0%, iar salariul minim a fost deja ajustat o dată în acest an. Ultima majorare a dus pragul brut la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, de la nivelul anterior cu 275 de lei mai mic, adică un avans de 6,8%, aplicat însă cu șase luni mai târziu față de calendarul inițial.

Aici apare problema economică de fond. O corecție de 15,6% cerută pentru 1 ianuarie 2027 vine după o creștere de 6,8% aplicată de la 1 iulie 2026, ceea ce înseamnă o nouă rundă de ajustare a costurilor într-un interval scurt pentru angajatorii din sectoarele cu intensitate mare a muncii.

Argumentul sindical este construit pe diferența dintre prognozele folosite la stabilirea salariului minim și inflația care s-a văzut ulterior în economie. Pentru 2025, BNS susține că s-a lucrat cu o prognoză de inflație de 4,4%, în timp ce inflația efectivă a fost 7,3%. Pentru 2026, baza de pornire a fost o prognoză de 5,8%, urcată ulterior la 7,9%.

Diferența dintre prognoză și execuția inflației contează direct în negocierile salariale: dacă referința de plecare este sub costul real al vieții, salariul minim crește nominal, dar pierde teren în termeni reali. Tocmai de aceea, sindicatele leagă revendicarea actuală de refacerea puterii de cumpărare, nu doar de o nouă majorare administrativă a pragului brut.

Pe partea de buget public, o bază salarială mai mare înseamnă și o bază de taxare mai mare pentru contribuții și impozite. În același timp, o creștere accelerată a salariului minim într-o economie cu inflație de 8,2%, față de 3,0% în UE, adaugă presiune în costurile companiilor și poate fi transmisă mai departe în prețuri, mai ales în activitățile unde salariile cântăresc greu în costul final.

Revendicarea este aliniată formal cu directiva europeană privind salariile minime adecvate, care cere statelor membre să le actualizeze pe baza unor criterii precum puterea de cumpărare, costul vieții și productivitatea muncii. Cum relatează [Forbes.ro](https://www.forbes.ro/sindicatele-ies-in-strada-pentru-majorarea-salariului-minim-revendicarea-explicata-in-cifre-517940), BNS a ieșit recent în prim-plan și prin solicitarea de analiză în CSAT a contractului de 2,4 miliarde de euro cu OMV Petrom pentru achiziția de gaze din proiectul Neptun Deep, invocând riscuri bugetare și economice.

## O majorare decuplată de inflația reală lasă salariul minim în urmă

Datele invocate de sindicate arată exact punctul vulnerabil al mecanismului actual: salariul minim a fost ajustat pe baza unor prognoze de inflație inferioare valorilor care au lovit ulterior consumul. Pentru 2025, referința de 4,4% a fost depășită de o inflație efectivă de 7,3%. Pentru 2026, punctul de plecare a fost 5,8%, iar prognoza a urcat ulterior la 7,9%.

În acest cadru, majorarea de la 1 iulie 2026, de 275 de lei brut, a venit după o întârziere de șase luni față de calendarul inițial. Pentru salariații aflați la baza grilei, întârzierea contează aproape la fel de mult ca nivelul nominal al majorării, deoarece pierderea lunară de putere de cumpărare continuă să se acumuleze cât timp ajustarea rămâne sub ritmul prețurilor.

De aceea, pragul de 5.000 de lei cerut pentru 1 ianuarie 2027 nu este prezentat de BNS ca o creștere izolată, ci ca o recuperare după o perioadă în care salariul minim net a pierdut circa 227 de lei pe lună în 2025 și încă 111 lei lunar în primul semestru din 2026.

**Citește și:**

- [Șomajul în 2026 pornește de la 495 de lei brut și 445,5 lei net. Cum afectează ISR înghețat puterea de cumpărare](https://financiarul.ro/economie/somajul-in-2026-porneste-de-la-495-de-lei-brut-si-445-5-lei-net-cum-afectea/)
- [Salariul mediu net a urcat la 5.843 lei în aprilie. Puterea de cumpărare a scăzut pentru a zecea lună la rând.](https://financiarul.ro/economie/salariul-mediu-net-a-urcat-la-5-843-lei-in-aprilie-puterea-de-cumparare-a-s/)
- [Economia României frânează la 0.1%. Puterea de cumpărare scade cu 1.9%](https://financiarul.ro/actualitate/economia-romaniei-franeaza-la-0-1-puterea-de-cumparare-scade-cu-1-9/)