# Bugetul 2026 vine cu tăieri de 3 miliarde la Educație și datorii de 6 miliarde în energie > Proiectul de buget pe 2026, criticat dur în CES. Prevede tăieri de 3 miliarde lei la Educație, datorii de 6 miliarde în energie, salarii și pensii înghețate și TVA majorat. Publicat: 14 martie 2026, 08:41 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/bugetul-2026-vine-cu-taieri-de-3-miliarde-la-educatie-si-datorii-de-6-miliarde-in-energie/ · Publicație: Financiarul ![buget 2026](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/buget-2026-1773470469-1024x576.jpeg) Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026 a ajuns pe masa Consiliului Economic și Social (CES), iar concluziile sunt departe de a fi liniștitoare. Deși Guvernul îl prezintă ca pe un instrument de stabilitate, analiza arată un tablou complet diferit, cu presiune uriașă pe populație, restanțe masive în energie și tăieri de fonduri în sectoare cheie precum Educația. ## CES, rupt în două de proiectul Guvernului Bugetul de stat pe 2026 a produs o ruptură clară în Consiliul Economic și Social. Mediul de afaceri, prin patronate, a avizat favorabil proiectul, deși a transmis avertismente serioase. În schimb, sindicatele și reprezentanții societății civile au votat nefavorabil. Acuzația lor este simplă: statul mută costul ajustării fiscale spre cetățeni și mizează pe venituri și investiții greu de realizat în practică. se promite stabilitate, dar se livrează înghețarea veniturilor și taxe mai mari. ## Gaura de miliarde din energie Unul dintre cele mai mari semnale de alarmă vine din sectorul energetic. Schema de plafonare a prețurilor este subfinanțată, iar datoriile statului către furnizori au atins un nivel periculos. Statul s-a angajat să deconteze diferențele în 45 de zile. Numai că, în realitate, plățile întârzie și aproape doi ani. Pentru 2026, Guvernul a alocat 3,75 miliarde de lei pentru aceste deconturi. Problema? Necesarul real este estimat la aproximativ 6 miliarde de lei. Această diferență poate arunca furnizorii în blocaje financiare, cu riscuri directe pentru consumatori și pentru siguranța aprovizionării. ## Cine plătește, de fapt, nota de plată? Analiza CES arată că 2026 riscă să fie încă un an de scădere a puterii de cumpărare. Cum vine asta? Prin presiune directă asupra veniturilor populației. Asta înseamnă salarii înghețate în sectorul public, pensii menținute la același nivel și alocații care nu țin pasul cu prețurile. În același timp, Guvernul crește taxele indirecte. Cota standard de TVA urcă la 21%, multe cote reduse sunt uniformizate la 11%, iar accizele la carburanți, alcool și tutun cresc din nou. V-ați gândit ce înseamnă asta pentru coșul zilnic? Mai mult, sindicatele critică faptul că, în timp ce populației i se cer sacrificii, anumite facilități fiscale pentru mediul de afaceri cresc. Se pare că nota de plată ajunge, în primul rând, la salariați și pensionari. ## Educația și Cercetarea, din nou la sacrificiu Educația este unul dintre domeniile cel mai grav lovite. Deși legea prevede alocarea a minimum 15% din bugetul general consolidat, proiectul pe 2026 indică un nivel de doar 6,8%. Concret, bugetul Ministerului Educației ar urma să scadă de la 60,2 miliarde lei în 2025 la 57,3 miliarde lei în 2026. Nici Cercetarea nu stă mai bine, primind doar 0,13% din PIB, deși ținta asumată era de 1%. La toate acestea se adaugă pariul Guvernului pe fondurile europene. Peste 65% din investițiile statului ar depinde de bani europeni, inclusiv din PNRR, un nivel de absorbție pe care România nu l-a atins niciodată în anii buni. Un pariu extrem de riscant. Și în alte zone apar tăieri drastice. Bugetul pentru reparațiile curente ale infrastructurii feroviare este redus de la 45,2 milioane lei la doar 15 milioane lei. Iar datoria publică a trecut deja de pragul critic de 60% din PIB. Doar pentru plata dobânzilor, în 2026, România ar urma să achite peste 60 de miliarde de lei. Sunt bani care nu se duc în spitale sau școli, ci acoperă doar costul finanțării statului.