India, Brazilia, Rusia sau Arabia Saudită s-ar putea confrunta cu crize „în cascadă” din cauza impactului schimbărilor climatice.
Astfel, o companie de analiză a riscurilor, a evaluat capacitatea ţărilor de a face faţă unor crize previzibile legate de climat, cum ar fi valurile majore de căldura cu care s-a confruntat Europa de Vest în ultimele luni, care au adus secetă şi incendii.
În contextul socio-politic, compania a analizat 32 de puncte, printre care evenimente meteorologice, situaţie politică, economie, securitate a aprovizionării, sărăcie sau drepturile omului. A fost stabilit astfel un clasament, publicat joi, între ţări „protejate”, „precare” sau „vulnerabile”.
Deloc surprinzător, ţările cele mai dezvoltate se regăsesc în prima categorie, combinând criterii de bogăţie, mod de guvernare sau robusteţe a infrastructurilor.
În cadrul clasamentului, ţările sărace se găsesc majoritatea în categoria „vulnerabile”. „Nivelul scăzut de investiţii în riscuri secundare demonstrează că majoritatea ţărilor sunt complet nepregătite să facă faţă impacturilor încălzirii globale în domeniul politicii, economic sau al dezvoltării”, au scris analiştii.
În acest context, pentru Will Nichols, „climate and resilience manager” la Verisk Maplecroft, principalele surprize vin din categoria precară, cu puteri regionale precum Brazilia, Rusia, Arabia Saudită şi Mexic.
În opinia sa, „Brazilia este într-un echilibru periculos. Ceva mărunt ar putea face ca această ţară să cadă în ultima categorie şi asistăm la erodarea protecţiei sociale şi de mediu sub (preşedintele Jair) Bolsonaro”, a declarat el citat de Agerpres.
În cazul Rusiei, infrastructura energetică sau minieră din Arctica va avea de suferit de pe urma încălzirii globale, iar dacă fenomenul este prost gestionat, economia ţării, care se bazează pe aceste venituri, va fi afectată. „Condiţii favorabile tulburărilor, violenţelor şi populismului, care ar putea duce din nou la război”, potrivit analiştilor.
Iar Mexicul, deşi membru al G20, este în categoria „precar”, în principal din cauza posibilelor repercusiuni ale schimbărilor climatice asupra vecinilor săi, care ar putea declanşa valuri de migraţie.
Într-un context personal, „Aceste riscuri nu sunt limitate de frontierele politice. Casa ta poate fi în ordine, dar dacă cea a vecinului tău nu este, îţi poate submina grav capacitatea de a te proteja”, a explicat Will Nichols.
În consecinţă, într-un mod de întrajutorare”putem spune că ţările cele mai protejate au responsabilitatea de a le ajuta pe cele vulnerabile să se protejeze, ceea ce la rândul său ne protejează”, a subliniat analistul, în timp ce promisiunea ţărilor bogate de a oferi un ajutor financiar de 100 de miliarde de dolari pe an ţărilor sărace nu este încă respectată.