# Ce se poate întâmpla cu pensiile publice în următorii zece ani și cum estimezi banii care ți-ar lipsi

> Pensiile publice nu se reduc automat din cauza deficitului. Poți verifica anii de contribuție și estima cât ți-ar lipsi lunar.

Publicat: 9 noiembrie 2026, 07:00 · Actualizat: 9 noiembrie 2026, 07:17 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/ce-se-poate-intampla-cu-pensiile-publice-in-urmatorii-zece-ani-si-cum-estimezi-banii-care-ti-ar-lipsi/ · Publicație: Financiarul

![Bancnote și monede românești pe o masă lângă un borcan de sticlă și litere din lemn care formează cuvântul PEN](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/ce-se-poate-intampla-cu-pensiile-publice-in-urmatorii-zece-1024x683.png)

Pensiile publice din România nu se reduc automat când bugetul sistemului are deficit, dar suma pe care o vei primi în 2036 nu poate fi stabilită astăzi. Ca să estimezi pe ce venit te-ai putea baza peste aproximativ zece ani, verifică anii pentru care ai contribuit și banii din Pilonul II, apoi calculează cât ți-ar lipsi lunar la pensie.

## Deficitul nu taie automat pensiile

Pensiile publice sunt plătite în principal din contribuțiile celor care lucrează acum. Legea nr. 360/2023 permite acoperirea lipsei de bani din rezerva sistemului, prin Trezorerie și, în situațiile prevăzute de lege, din bugetul de stat. Nu stabilește un prag de deficit la care pensiile oamenilor să fie reduse automat.

Raportul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru 2025 arată că statul a alocat 39,24 miliarde de lei pentru deficitul sistemului. În sistemul public, la 31 decembrie 2025, erau aproximativ 5,7 milioane de asigurați și 4.699.559 de pensionari. Asigurații nu sunt același lucru cu salariații activi.

Un raport american din 2026 estimează că, după epuizarea rezervelor unui fond de pensii din SUA în 2032, veniturile lui ar acoperi aproximativ 78% din plățile programate. Acea estimare privește sistemul american, nu pensiile din România. Aici, suma primită poate fi schimbată de legi, de înghețarea majorărilor sau de taxe, nu de o reducere automată pornită de deficit.

## Mai puțini oameni la lucru apasă pe bugetul pensiilor

Când numărul celor care contribuie scade, iar numărul pensionarilor crește, plata pensiilor cere mai mulți bani din alte surse sau schimbări ale regulilor. [Proiecția Comisiei Europene și a Ministerului Finanțelor din 2024](https://economy-finance.ec.europa.eu/document/download/a9702deb-0d2c-4540-a03c-65e2b4736c23_en?filename=2024-ageing-report-country-fiche-Romania.pdf) pornește de la 4,998 milioane de pensionari și 7,743 milioane de persoane ocupate în 2022. Pentru 2040 indică 5,161 milioane de pensionari și 6,705 milioane de persoane ocupate.

În același scenariu, cheltuiala publică brută cu pensiile, raportată la mărimea economiei țării, este estimată la:

- 8,5% din PIB în 2022;
- 10,4% din PIB în 2030;
- 10,3% din PIB în 2040;
- 7,6% din PIB în 2070.

Aceste cifre sunt proiecții bazate pe presupuneri despre populație și economie. Nu spun cât va primi o anumită persoană în 2036 și nu pot anticipa exact viitoarele salarii, prețuri ori schimbări ale legii.

## Pensia publică depinde de punctele strânse

Pensia publică se calculează înmulțind totalul punctelor recunoscute cu valoarea unui punct de referință. În 2026, această valoare este menținută la 81 de lei prin Legea nr. 141/2025; cei 81 de lei nu sunt garantați pentru 2036. Legea prevede o [regulă de majorare legată de inflație](https://financiarul.ro/economie/pensiile-publice-ar-putea-creste-cu-7-3-de-la-1-ianuarie-2027-estimeaza-ministrul-muncii/) și de creșterea salariilor, dar alte reguli bugetare sau legi pot schimba suma aplicată.

Anii pentru care s-au plătit contribuții peste 25 de ani aduc puncte în plus: 0,50 puncte pe an peste 25 până la 30 de ani, 0,75 peste 30 până la 35 de ani și un punct pe an după 35 de ani. Fracțiunile de an se calculează proporțional. Pentru cine participă și la Pilonul II, punctajul lunar al pensiei publice este ajustat deoarece o parte din contribuție merge în contul privat.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru femei și bărbați, atinsă treptat după calendarul din lege. Perioada minimă cu contribuții pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani, iar cea completă este de 35 de ani. Data pensionării și suma depind de situația fiecărei persoane, inclusiv de anii și veniturile înregistrate.

## Contul Pilonului II arată banii strânși, nu pensia viitoare

Pilonul II este un cont individual la un fond administrat privat. Din ianuarie 2024, către acest fond merge o cotă de 4,75% din baza folosită la calculul contribuției pentru pensie. Raportul CNPP pentru 2025 arată că se făceau transferuri lunare către fondurile private pentru aproximativ 4,2 milioane de persoane.

Banii fondului sunt ținuți separat de cei ai firmei care îl administrează, iar valoarea contului este evidențiată prin unități de fond. Suma viitoare depinde de contribuțiile virate și de evoluția fondului; soldul de astăzi nu este o pensie lunară garantată. Potrivit normei Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), administratorul trimite gratuit, până la 15 mai în fiecare an, situația contului la 31 decembrie din anul precedent.

Pilonul III este o pensie privată la care contribuția este voluntară și poate ajunge la cel mult 15% din salariul brut lunar. Plata poate fi cerută de la 60 de ani, după cel puțin 90 de contribuții lunare, dacă suma adunată ajunge la pragul cerut de regulile ASF. Nici acest cont nu promite o sumă lunară fixă peste zece ani.

## Verifică datele, apoi calculează cât ți-ar lipsi

Fă estimarea în lei de astăzi, ca să compari cheltuieli și venituri cu aceeași putere de cumpărare. Folosește sume lunare după taxele care s-ar aplica, nu amesteca pensia brută cu banii pe care te aștepți să îi primești în cont.

1. Verifică anii de contribuție înregistrați. [CNPP prezintă serviciile portalului său](https://www.cnpp.ro/cnpp-lanseaza-noul-portal-institutional-servicii-de-pensii-mai-simple-mai-rapide-si-mai-accesibile/), unde pot fi consultate stagiile, contribuțiile către Pilonul II și o estimare orientativă a pensiei.
2. Dacă nu știi la ce fond de Pilon II ești, caută pe site-ul ASF formularul „Află la ce fond de pensii ești”. El cere numele, prenumele, codul numeric personal și consimțământul persoanei. Compară apoi contribuțiile din portalul CNPP cu situația contului trimisă de administrator.
3. Notează cât ai vrea să cheltuiești lunar la pensie. Scade pensia publică estimată și venitul pe care estimezi că l-ai putea obține din economiile private. Diferența este suma lunară pe care ar trebui să o acoperi din alte economii.
4. Înmulțește diferența cu 12 și cu numărul de ani pentru care faci calculul. Împarte rezultatul la lunile în care mai poți economisi și refă socoteala când se schimbă veniturile, prețurile sau valoarea conturilor.

La un minus estimat de 2.000 de lei pe lună, de exemplu, pentru 20 de ani de pensie ar fi nevoie de 2.000 × 12 × 20 = 480.000 de lei în puterea de cumpărare de astăzi. Dacă această sumă ar fi strânsă în 15 ani, adică 180 de luni, fără câștig peste inflație, calculul ar fi 480.000 ÷ 180 = aproximativ 2.667 de lei pe lună, tot în banii de astăzi. Nu înseamnă că va fi suficientă o depunere fixă de 2.667 de lei în fiecare lună viitoare: prețurile, taxele, durata pensionării și câștigul sau pierderea investițiilor pot schimba rezultatul.

## Cererea și decizia de pensionare au termene diferite

Înainte de depunerea cererii, compară perioadele din evidența CNPP cu documentele pe care le ai despre munca prestată, mai ales pentru anii anteriori datei de 1 aprilie 2001. Dacă lipsesc perioade, cere casei de pensii verificarea lor și pregătește documentele care le dovedesc. Data pensionării și actele necesare pentru acele perioade depind de situația personală.

De obicei, cererea de pensionare trebuie depusă în cel mult 30 de zile după ce sunt îndeplinite condițiile. Depusă mai târziu, ea produce, în principiu, drepturi de la data înregistrării, nu din ziua în care condițiile au fost îndeplinite. Casa de pensii emite decizia în 45 de zile, cu o posibilă prelungire de 30 de zile în situațiile prevăzute de lege.

După primirea deciziei, compară perioadele și punctele înscrise în ea cu datele și dovezile tale. Dacă decizia este greșită, poate fi contestată în instanță în 45 de zile de la comunicare. Termenul pentru contestație se socotește de la primirea deciziei, nu de la depunerea cererii.

## Întrebări frecvente

### Pot scoate oricând toți banii din Pilonul II?

Nu există un drept general de retragere a contului la simpla cerere înainte de deschiderea dreptului la pensie privată. Legea nr. 2/2026 intră în vigoare la 5 ianuarie 2027 și va permite, în condițiile ei, o plată inițială de cel mult 30% din suma strânsă; pentru conturile sub pragul legal, plata va putea fi făcută integral sau în cel mult 12 luni.

### Ce se întâmplă cu banii din Pilonul II dacă mor?

Suma strânsă nu dispare automat. Beneficiarii pot dobândi drepturi asupra ei potrivit regulilor legale și ale moștenirii; documentele pentru plată depind de situația lor și de cerințele administratorului.

### De ce sunt ajustate punctele pensiei publice dacă am Pilonul II?

O parte din contribuția pentru pensie merge la fondul privat, iar legea ține cont de asta la calculul punctajului lunar pentru pensia publică. Participantul are, separat, banii acumulați în contul său de Pilon II.

### Ce taxe se rețin dintr-o pensie mai mare de 3.000 de lei?

Din august 2025 până la sfârșitul anului 2027, pentru fiecare drept de pensie se reține contribuția de sănătate de 10% din partea care depășește 3.000 de lei. Impozitul este de 10% din suma rămasă impozabilă după scăderea plafonului și a contribuției de sănătate. În exemplul publicat de ANAF, la o pensie brută de 6.300 de lei, contribuția de sănătate este 330 de lei, impozitul este 297 de lei, iar pensia netă este 5.673 de lei.

**Surse verificate la 9 noiembrie 2026:** Legea nr. 360/2023; Legea nr. 141/2025; raportul de activitate CNPP pentru 2025 și informațiile CNPP despre portal; proiecția din 2024 a Comisiei Europene și a Ministerului Finanțelor; raportul din 2026 al U.S. Social Security Administration; Legea nr. 411/2004; ghidul și norma ASF privind pensiile private; Legea nr. 204/2006; Legea nr. 2/2026; exemplul fiscal publicat de ANAF.