# Cea mai mare bancă din România pariază pe creștere, nu pe conservarea lichidității. Ce spune asta despre creditare

> BT vrea să-și dubleze activele în 5 ani, la fel ca în ultimii 20. Ce înseamnă asta pentru creditarea ta, când inflația e 9,7%?

Publicat: 18 iunie 2026, 00:18 · Actualizat: 2 iulie 2026, 18:28 · Autor: Diana Ciobanu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/cea-mai-mare-banca-din-romania-pariaza-pe-crestere-nu-pe-conservarea-lichid/ · Publicație: Financiarul

![Cea mai mare bancă din România pariază pe creștere, nu pe conservarea lichidității. Ce spune asta despre creditare](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/06/featured-124-1024x683.jpg)

Omer Tetik (CEO al Băncii Transilvania) a transmis că banca își menține ținta de a-și dubla activele în următorii cinci ani, după ce a repetat aceeași performanță la fiecare cinci ani în ultimele patru cicluri, adică pe parcursul a 20 de ani. Pentru piață, mesajul relevant nu este doar ambiția de bilanț a celui mai mare jucător bancar local, ci semnalul că apetitul pentru creditare și investiții rămâne deschis într-un moment în care încrederea în sistemul bancar este testată.

În practică, o dublare a activelor într-un nou ciclu de cinci ani ar însemna menținerea unui ritm de expansiune similar cu cel din ultimii 20 de ani, nu o accelerare peste istoric. Pentru companii, reperul contează: dacă cea mai mare bancă locală nu își mută strategia spre conservarea lichidității, ci spre creștere, probabilitatea unui credit crunch scade, chiar într-un mediu marcat de inflație de 9,7% în mai 2026, cea mai ridicată din UE.

Miza este dublă. Pe termen scurt, discursul Băncii Transilvania încearcă să limiteze riscul ca dezbaterea despre rolul băncilor în economie și decizia Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR să se transforme într-un factor de neîncredere. Pe termen mediu, banca încearcă să ancoreze așteptările mediului de afaceri: investițiile cer finanțare, iar investițiile amânate costă mai mult într-o economie cu inflație ridicată decât într-una stabilă.

Omer Tetik a rezumat această poziție într-o declarație care vizează direct climatul investițional.

> "Este common sense din partea tuturor să continuăm creditarea și dezvoltarea economiei în loc să pierdem timp cu niște percepții greșite."

Pentru antreprenori și investitori, formularea are o traducere financiară clară: banca vede spațiu pentru continuarea intermedierii financiare și nu semnalează o deteriorare care să justifice retragerea capitalului din piață. Iar asta contează mai ales într-o economie care, pe lângă inflația de 9,7% din mai 2026, înregistrează și cea mai mare rată de privațiuni materiale și sociale severe în rândul tinerilor din UE, indicator care apasă asupra consumului și asupra bazei viitoare de forță de muncă.

## Sistemul bancar mizează pe capitalizare și lichiditate ca argument împotriva blocajului de credit

Mesajul central al CEO-ului Băncii Transilvania este că sistemul bancar românesc rămâne solid din perspectiva capitalizării și a lichidității. Pentru piață, acestea sunt cele două variabile care contează imediat: capitalizarea indică spațiul de absorbție a șocurilor, iar lichiditatea arată dacă băncile pot continua să finanțeze economia fără tensiuni de refinanțare.

Numai că declarația nu vine într-un vid. România traversează o perioadă în care orice fisură de încredere poate afecta costul finanțării, ritmul investițiilor și viteza de execuție a proiectelor. Potrivit [ZF](https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/omer-tetik-ceo-banca-transilvania-este-common-sense-din-partea-23176436), Tetik a insistat că, în pofida întârzierilor legate de fondurile europene, niciun proiect nu a fost abandonat, iar investitorii străini continuă să creadă în potențialul țării.

Aici apare implicația practică pentru companii. Dacă proiectele nu sunt abandonate, chiar cu întârzieri de decontare sau aprobare, atunci lanțul investițional rămâne funcțional: constructorii, furnizorii industriali, companiile de servicii și firmele care lucrează cu cofinanțare bancară își pot calibra mai degrabă fluxul de numerar decât scenarii de ieșire din proiect. Diferența este majoră în bilanț. O întârziere apasă pe capitalul de lucru. Un proiect abandonat taie direct venituri și comprimă EBITDA.

Și pentru [investitorii străini](https://financiarul.ro/politica/alexandru-nazare-si-discutiile-care-pot-schimba-viitorul-investitiilor-in-romania/) mesajul este unul de continuitate, nu de retragere. Datele publicate nu precizează ce tipuri de investiții sunt cele mai afectate de întârzierile fondurilor europene și nici ce proiecte specifice ar urma să susțină dublarea activelor Băncii Transilvania în următorii cinci ani. Absența acestor detalii limitează evaluarea fină a sectoarelor care vor absorbi cel mai mult credit, dar nu schimbă semnalul de ansamblu: banca vede încă cerere solvabilă și oportunitate de creștere.

## Stabilitatea politică este tratată ca factor de cost al capitalului, nu doar ca mesaj public

Tetik a indicat stabilitatea politică drept un impuls foarte bun pentru creștere. Pentru mediul de afaceri, această idee are o traducere mai rece: stabilitatea politică reduce prima de risc, susține planificarea investițiilor și poate îmbunătăți absorbția fondurilor europene, chiar dacă ritmul actual are întârzieri.

Dar legătura cu inflația este la fel de importantă. Într-o economie cu inflație de 9,7% în mai 2026, cea mai ridicată din UE, [investițiile productive](https://financiarul.ro/actualitate/ins-anunta-o-crestere-de-5-a-investitiilor-2164-miliarde-lei-in-2025/) și finanțarea proiectelor cu efect de ofertă pot ajuta la reducerea presiunilor de preț pe termen mediu. Nu prin efect imediat asupra IPC, ci prin extinderea capacității de producție, logistică și servicii. Altfel spus, creditarea care merge în active productive are o funcție antiinflaționistă mai utilă decât simpla conservare a lichidității în bilanțuri.

Iar pentru sectorul bancar, discursul Băncii Transilvania ridică și o miză competitivă. Dacă liderul pieței își asumă public o țintă de dublare a activelor într-un nou ciclu de cinci ani, presiunea se mută și asupra celorlalți jucători: fie cresc cota de piață prin creditare și investiții, fie acceptă o piață în care banca dominantă își extinde în continuare bilanțul pe seama unei economii încă sub-intermediate.

Datele disponibile până acum nu arată ce măsuri concrete pregătește sistemul bancar pentru a combate aceste "percepții greșite" și nici ce planuri sectoriale de creditare sunt vizate pentru domeniile-cheie ale economiei. Faptul anunțat este însă acesta: cea mai mare bancă din România nu vorbește despre frânare, ci despre încă un ciclu de creștere de cinci ani, bazat pe creditare, investiții și pe premisa că niciun proiect finanțat din fonduri europene nu a fost abandonat.