# Cifrele care ingrijoreaza mediul de afaceri. 7 guverne au picat in Parlament

> O analiză detaliată a guvernelor care au picat prin moțiune de cenzură după Revoluție. Află cum influențează instabilitatea politică mediul de afaceri.

Publicat: 5 mai 2026, 07:11 · Autor: Nicoleta Preda · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/cifrele-care-ingrijoreaza-mediul-de-afaceri-7-guverne-au-picat-in-parlament/ · Publicație: Financiarul

![motiune de cenzura](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/motiune-de-cenzura-1777954312-1024x576.webp)

Al 72-lea premier din istoria României, Ilie Bolojan, se confruntă, marți, cu o moțiune de cenzură. Dacă acest demers trece de votul aleșilor, el ar deveni al șaptelea prim-ministru de după Revoluție demis prin această procedură guvernamentală. Pentru dumneavoastră, ca antreprenori și investitori care depind de decizii legislative predictibile, o astfel de schimbare bruscă se traduce imediat în volatilitate pe piețe și blocaje administrative majore.

## Stabilitatea rară și recordurile de longevitate

Să privim puțin în urmă spre perioadele de acalmie. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu care a „domnit”, fără întrerupere, 1.484 de zile. I-au urmat Adrian Năstase cu 1.464 de zile și Călin Popescu Tăriceanu cu 1.454 de zile obținute din două cabinete, mai exact Guvernul Tăriceanu I și Guvernul Tăriceanu II.

Niciunul dintre aceste trei guverne nu a căzut „victima” unei moțiuni de cenzură.

Performanța lor pare astăzi greu de egalat.

## Primele demiteri și mandatele fulger

Dar lucrurile s-au schimbat radical odată cu instalarea crizei financiare globale. Guvernul Emil Boc I a fost învestit la 22 decembrie 2008 și a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Textul intitulat „11 împotriva României” a fost inițiat de PNL și UDMR și a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieșise de la guvernare. Într-o analiză amplă publicată recent, jurnaliștii de la [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cate-guverne-au-cazut-prin-motiune-de-cenzura-dupa-revolutie-de-la-cel-mai-scurt-executiv-la-cel-demis-cu-cele-mai-multe-voturi-3754745) explică mecanismul supraviețuirii politice, notând că „Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice”.

Și totuși, instabilitatea a atins cote maxime câțiva ani mai târziu. Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 și demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. Moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi, într-un moment de maximă tensiune politică. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern.

## Conflicte interne și victorii la limită

V-ați gândit vreodată că un partid își poate sabota deliberat propriul cabinet? E drept că politica autohtonă oferă uneori surprize greu de anticipat în mediul corporativ. Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 și a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moțiunea de cenzură a fost un caz neobișnuit, fiind inițiată de PSD și ALDE, adică de aceeași zonă politică ce susținuse guvernul la început. Votul final a fost de 241 pentru și 10 împotrivă, iar după demitere Grindeanu a părăsit executivul, episodul rămânând unul dintre cele mai spectaculoase conflicte interne ale PSD.

Numai că luptele din Parlament au continuat să dicteze ritmul economiei. Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 și demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcție. Moțiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate (la un prag necesar de 233 de voturi), ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare. Demiterea a fost susținută de o coaliție largă a opoziției, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR și Pro România, alături de parlamentari neafiliați și o parte din minorități.

## Asumarea răspunderii și recordul absolut de voturi

Până la urmă, tacticile de legiferare forțată atrag sancțiuni directe. Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 și demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moțiunea a trecut cu 261 de voturi pentru și 139 împotrivă, după ce executivul își asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moțiune depusă ca reacție directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Iar apogeul nemulțumirii parlamentare s-a materializat destul de recent. Guvernul Florin Cîțu a fost învestit la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile.

Aici cifrele vorbesc de la sine.

Moțiunea a strâns 281 de voturi pentru și 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obținut vreodată de o moțiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiției Stelian Ion și disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moțiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîțu, au votat inclusiv parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.