# Costul creditului rămâne miza după inflația de 2,8% din Marea Britanie. Urmează o schimbare de ton la Banca Angliei

> Inflația IPC în Marea Britanie a rămas la 2,8% în luna mai, sub așteptările de 3%. Acest lucru reduce presiunea pentru o nouă majorare a dobânzii la 3,75% de către Banca Angliei

Publicat: 17 iunie 2026, 13:09 · Actualizat: 23 iunie 2026, 00:09 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/costul-creditului-ramane-miza-dupa-inflatia-de-2-8-din-marea-britanie-urmea/ · Publicație: Financiarul

![Costul creditului rămâne miza după inflația de 2,8% din Marea Britanie. Urmează o schimbare de ton la Banca Angliei](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/06/featured-106-1024x683.jpg)

Inflația IPC din Marea Britanie a fost de 2,8% în luna mai, același nivel ca în aprilie, sub așteptările economiștilor care anticipau o urcare spre 3%. Pentru piață, semnalul imediat este că Banca Angliei intră cu mai puțină presiune într-o eventuală discuție despre noi înăspriri de politică monetară, deși șocul energetic din Orientul Mijlociu nu a dispărut complet.

În practică, o rată de 2,8% înseamnă că un produs care costa 100 de lire sterline în urmă cu un an ajunge la 102,80 lire sterline. Faptul că nivelul din mai nu a depășit aprilie contează mai mult decât cifra în sine: piața se pregătea pentru o accelerare la aproximativ 3%, iar stagnarea sugerează că impulsul inflaționist din combustibili și transport nu s-a transmis suficient de puternic în coșul larg de consum.

Miza pentru companii și investitori este costul capitalului. Cu rata de bază a Băncii Angliei la 3,75%, menținerea inflației sub estimările pieței reduce argumentele pentru o nouă scumpire a creditului. Pentru emitenții expuși la refinanțare în lire sterline, pentru dezvoltatorii imobiliari și pentru consumul finanțat prin credit, diferența dintre o inflație care urcă spre 3,6% și una care tinde spre 3,4%-3,5% se vede în calendarul deciziilor de dobândă și, implicit, în randamentele cerute de piață.

Principalul tampon a venit din alimente. Inflația la alimente și băuturi non-alcoolice a coborât la 2,2% în mai, de la 3% în aprilie, atingând cel mai scăzut nivel din decembrie 2024. Pentru retaileri și producători, acesta este un semnal că presiunea pe prețurile de bază se temperează, chiar dacă marjele rămân vulnerabile la costurile logistice și energetice.

## Transportul trage în sus indicele, dar nu suficient pentru a schimba tabloul de dobândă

Dar dezinflația nu este uniformă. Inflația în transporturi a urcat la 6,8% în mai, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022, iar tarifele aeriene au crescut cu 10,3% de la o lună la alta, pe fondul sărbătorilor de Paște și al vacanțelor școlare mai timpurii. Pentru companiile cu expunere pe mobilitate, turism și distribuție, presiunea pe costuri rămâne clar peste media indicelui general de 2,8%.

Și prețul mediu al benzinei a avansat cu 0,6 pence pe litru între aprilie și mai, până la 157,4 pence pe litru. Creșterea este modestă la nivel lunar, dar importantă prin mesaj: energia continuă să împingă în sus inflația, numai că alte componente au compensat.

Grant Fitzner, economistul șef al ONS, a explicat mecanismul care a ținut jos indicele general.

> "O scădere a prețului la păcura de încălzire, care urcase vertiginos imediat după izbucnirea războiului din Iran, a exercitat, de asemenea, o presiune descendentă asupra inflației."

Semnalul pentru piețe este că șocul energetic s-a atenuat înainte să se sedimenteze în așteptările de preț pe termen mai lung. Prețul petrolului Brent a coborât marți sub 80 de dolari pe baril, revenind aproape de nivelurile văzute înainte de conflictul SUA-Israel cu Iranul. Pentru activele britanice sensibile la rată, acesta este un reper mai relevant decât simpla stagnare lunară a IPC: dacă petrolul rămâne sub acest prag, scenariile de vârf inflaționist se mută în jos.

Banca Angliei prognozase în aprilie un interval foarte larg de risc. În scenariul pesimist, inflația ar putea urca până la 6,2% dacă războiul din Iran nu se rezolvă. În scenariul optimist, vârful ar ajunge la 3,6% până la sfârșitul acestui an. Noile estimări ale economiștilor împing însă piața spre limita inferioară a intervalului, pe fondul discuțiilor privind un potențial acord între SUA și Iran și al reculului petrolului.

James Smith, economist ING pe piețele dezvoltate, vede un maxim chiar sub ultima proiecție optimistă a băncii centrale.

> "Inflația este în prezent probabil să atingă un vârf de aproximativ 3,5% în septembrie dacă prețurile energiei continuă să se miște în conformitate cu previziunile."

Iar Rob Wood, economistul șef pentru Marea Britanie la Pantheon Macroeconomics, și-a revizuit și el așteptările.

"Ne așteptăm ca inflația să atingă un vârf de 3,4% în noiembrie, în scădere de la 3,6% înainte de acord."

Pentru companii, diferența dintre 3,6% și 3,4% sau 3,5% nu este cosmetică. Ea poate schimba ipotezele de buget privind salariile, costurile utilităților și curba de randament folosită în evaluări. Pentru gospodării, un vârf de 3,5% înseamnă că un coș de 100 de lire sterline ar costa 103,50 lire sterline la acel punct, față de 102,80 lire sterline la o inflație de 2,8%.

## Piețele primesc un argument pentru menținerea ratelor, nu încă pentru relaxare rapidă

Sanjay Raja, economistul șef pentru Marea Britanie la Deutsche Bank, a indicat că plafonarea mai jos a vârfului schimbă tonul, nu neapărat și direcția imediată a politicii monetare.

> "Vârful IPC ar putea ajunge mult sub ceea ce am văzut anul trecut. Acest lucru ar putea da Băncii Angliei o pauză de gândire."

"Aceasta va oferi Comitetului de Politică Monetară (MPC) mai mult timp pentru a evalua riscurile legate de așa-numitele efecte de runda a doua ale inflației."

Aici este punctul de decizie pentru investitori. Dacă presiunile din energie se retrag, dar transportul și alte servicii rămân tensionate, MPC poate prefera să păstreze rata la 3,75% mai mult timp, în loc să majoreze din nou. Scenariul unei reduceri rapide nu este confirmat de datele disponibile până acum, însă probabilitatea unei noi creșteri a dobânzii scade.

Matt Swannell, consilierul economic șef al Item Club, a formulat cel mai direct acest efect asupra politicii monetare: "Surpriza negativă de astăzi și perspectiva unor prețuri mai mici la energie ar trebui să reducă și mai mult orice presiune pe termen scurt asupra MPC de a majora ratele dobânzilor."

Pentru fluxurile de capital, implicația pe termen mediu este clară: dacă inflația britanică rămâne ancorată spre 3,4%-3,5%, iar petrolul stă sub 80 de dolari pe baril, piața va reevalua în jos riscul unei politici monetare mai restrictive decât este deja rata de 3,75%.