# Creditele și finanțarea din zona euro se scumpesc din nou dacă rata depozitelor urcă joi la 2,5%

> Rata depozitelor BCE este așteptată să urce la 2,5% joi, iar creditele și finanțarea din zona euro s-ar putea scumpi din nou.

Publicat: 9 septembrie 2026, 07:13 · Actualizat: 9 septembrie 2026, 07:13 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/creditele-si-finantarea-din-zona-euro-se-scumpesc-din-nou-daca-rata/ · Publicație: Financiarul

![Rata depozitelor BCE](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rata-depozitelor-bce-1024x682.jpg)

**Finanțarea din zona euro intră din nou pe o traiectorie mai scumpă, după ce piețele au ajuns să considere aproape sigură o nouă majorare a dobânzii BCE. Rata depozitelor este așteptată să urce joi de la 2,25% la 2,5%, potrivit [Euronews](http://www.euronews.com/business/2026/09/09/a-european-central-bank-rate-hike-is-all-but-certain-the-reasoning-less-so).**

Pasul anticipat de piață este de 0,25 puncte procentuale. BCE a majorat dobânzile pe 11 iunie, pentru prima dată în trei ani, iar în iulie le-a menținut.

Decizia este așteptată într-un moment în care inflația totală din zona euro a accelerat, dar componentele urmărite pentru presiunea internă asupra prețurilor s-au temperat. În august, inflația a urcat la 3,3%, de la 2,9% în iulie, atingând cel mai ridicat nivel din septembrie 2023.

Energia a împins în sus indicele general. Inflația energiei a accelerat la 14,3%, de la 10,3%, în timp ce inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a coborât la 2,4%, de la 2,5%.

Și serviciile, componentă strâns legată de salarii și de cererea internă, au încetinit. Inflația serviciilor a scăzut la 3% în august, de la 3,3% în iulie, ceea ce limitează dovezile privind propagarea scumpirilor dincolo de energie.

Economiștii BCE au arătat într-o lucrare publicată marți că factorii nefavorabili de ofertă energetică, provocați de tensiunile geopolitice, au explicat aproximativ 90% din creșterea inflației energiei între ianuarie și mai.

„De această dată, șocul de ofertă energetică domină, în timp ce cererea și stimulul fiscal au roluri minore. Aceste diferențe sunt esențiale pentru a explica de ce răspunsurile politicii monetare diferă”, au scris economiștii BCE în lucrarea publicată marți.

Aceeași analiză separă episodul actual de cel din 2021-2022, când inflația a fost alimentată simultan de ofertă și de cerere. Atunci, spun autorii, a fost „o combinație de factori de ofertă și de cerere de amploare și fără precedent”, iar BCE „a majorat dobânzile cu forță și persistent”.

Datele din august susțin această diferențiere. Există puține dovezi că energia mai scumpă s-a transmis în restul economiei prin efecte de runda a doua, adică prin propagarea șocului inițial în prețuri, salarii și cererea internă.

Diferențele dintre economiile mari ale zonei euro arată că același șoc energetic nu produce aceeași inflație peste tot, deși politica monetară este comună. Spania a avut 4,5% în august, Germania 2,9%, iar Franța 2,7%.

## Majorarea așteptată mută atenția spre euro și costul importurilor

ING descrie mișcarea așteptată pentru joi drept o „majorare de asigurare” sau o „majorare acomodantă”, apreciind că rata depozitelor ar rămâne în intervalul pe care BCE îl consideră neutru, nu clar restrictiv.

Asta separă decizia de joi de o eventuală înăsprire suplimentară. Un pas ulterior ar presupune concluzia că economia zonei euro are nevoie de o politică monetară restrictivă, nu doar de o ajustare de protecție într-un episod dominat de energie.

În paralel, piețele urmăresc și diferențialul față de marile bănci centrale. Fed se reunește pe 15 și 16 septembrie, iar după declarațiile lui Kevin Warsh de la Jackson Hole piața a ajuns să prețuiască o probabilitate de 60% pentru majorarea intervalului-țintă la 3,75%-4%, de la 3,5%-3,75%.

Warsh a susținut la Jackson Hole că condițiile financiare nu sunt restrictive și că inflația subiacentă nu s-a îmbunătățit. În Japonia, piețele evaluează o probabilitate de 80% până la 90% pentru o majorare la 1,25%, iar în Marea Britanie este așteptată menținerea dobânzii la 3,75% pe 17 septembrie.

Dacă Fed majorează dobânda, iar BCE o menține ulterior, dolarul s-ar întări față de euro. Un euro mai slab ar ajuta exporturile europene, dar ar scumpi importurile, iar petrolul și gazele cotate în dolari ar majora costurile energetice și ar alimenta inflația.

Pentru România, fundalul rămâne mai tensionat decât media europeană. Inflația anuală a fost de 8,2% în iulie 2026, față de media UE de 3,0%, iar șomajul a fost de 6,4%, comparativ cu 6,1% în UE, potrivit Eurostat.

**Citește și:**

- [Băncile americane lansează o rețea comună de depozite tokenizate în 2027. Sistemul vizează protejarea depozitelor.](https://financiarul.ro/finante-si-banci/bancile-americane-lanseaza-o-retea-comuna-de-depozite-tokenizate-in-2027-sistemul-vizeaza-protejarea-depozitelor/)
- [Ploaie neagră toxică peste Teheran după loviturile Israelului asupra depozitelor de petrol](https://financiarul.ro/externe/ploaie-neagra-toxica-peste-teheran-dupa-loviturile-israelului-asupra-depozitelor-de-petrol/)
- [Blogger rus avertizează: Blocarea Telegram pregătește înghețarea depozitelor](https://financiarul.ro/externe/blogger-rus-avertizeaza-blocarea-telegram-pregateste-inghetarea-depozitelor/)