# Cum se evaluează programul de lucru în era IA și când se plătesc orele suplimentare cu spor de minimum 75%

> 46% dintre utilizatorii IA raportează mai multă muncă. Compensarea orelor suplimentare are termen de 90 de zile și spor de minimum 75% la plată.

Publicat: 23 octombrie 2026, 18:24 · Actualizat: 23 octombrie 2026, 18:33 · Autor: Vlad Tanase · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/cum-se-evalueaza-programul-de-lucru-in-era-ia-si-cand-se-platesc-orele/ · Publicație: Financiarul

![Angajat în timpul programului de lucru](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/programul-de-lucru-1024x576.jpg)

**Angajatorii care reorganizează programul de lucru trebuie să acorde timp liber plătit pentru orele suplimentare în termen de 90 de zile calendaristice; dacă această compensare nu este posibilă, plata include un spor de minimum 75%. Pentru activitățile în care se introduce inteligența artificială (IA), evaluarea volumului de muncă are un reper distinct: 46% dintre utilizatorii acestei tehnologii spun că au ajuns să muncească mai mult.**

Potrivit relatării AGERPRES semnate de Nicoleta Bănciulea, studiul PwC Global Workforce Hopes and Fears din 2026 măsoară experiențele declarate ale angajaților. Dintre cei care folosesc IA, 66% apreciază că rezultatul muncii lor este mai bun, iar 29% spun că tehnologia îi sprijină în sarcinile cu cea mai mare complexitate. Ambele ponderi sunt apropiate de mediile globale.

## Utilizarea ocazională și folosirea zilnică au ponderi diferite

În România, 58% dintre respondenți au utilizat IA profesional în ultimele 12 luni, comparativ cu 42% în ediția precedentă a cercetării. Creșterea a fost mai rapidă decât media globală. Potrivit publicației Bursa, în scop personal, proporția ajunge la 85%, față de 64% la nivel mondial.

Frecvența folosirii la serviciu oferă însă o imagine diferită. Pentru IA generativă, utilizarea zilnică este declarată de 17% dintre angajații români, sub media mondială de 22%. Cel puțin o utilizare pe săptămână raportează 36%, comparativ cu 41% la nivel global.

În cazul agenților de inteligență artificială, 58% dintre respondenții din România spun că nu au lucrat niciodată cu asemenea instrumente la serviciu. Utilizarea săptămânală este indicată de 11%, iar cea zilnică de 6%.

## Integrarea tehnologiei depinde de sarcinile disponibile și de recompense

Respondenții români au identificat următoarele obstacole în folosirea IA la serviciu:

- 25% nu identifică suficiente ocazii de utilizare în sarcinile proprii;
- 21% au rezerve privind corectitudinea sau calitatea rezultatelor;
- 11% invocă pregătirea insuficientă pentru utilizarea tehnologiei.

La întrebarea separată despre ceea ce limitează productivitatea, competențele ori pregătirea insuficientă sunt indicate de 11% dintre respondenții români. Media globală pentru acest răspuns este de 16%.

Recompensele acordate în organizații favorizează respectarea procedurilor și regulilor, menționată de 36%, și evitarea erorilor, indicată de 35%. Numai 9% spun că inovarea și folosirea eficientă a IA sunt recompensate efectiv.

„Angajații din România nu au nevoie să fie convinși de utilitatea inteligenței artificiale, pentru că o folosesc deja masiv în viața personală. Diferența de aproape 30 de puncte procentuale față de utilizarea la locul de muncă ne arată că apetitul există, dar organizațiile nu îl valorifică încă. Principala barieră nu este lipsa competențelor, ci faptul că nu văd unde să îl folosească în propriul rol. Atâta timp cât companiile recompensează în primul rând respectarea regulilor și evitarea greșelilor, și mult mai rar inițiativa, acest potențial rămâne neexploatat. De asemenea, utilizarea la locul de muncă în mod eficient și sigur presupune nu doar competențe de utilizare a unor instrumente de IA, ci și competențe diferite, mai ales de natură congnitivă, dar și etică”, a afirmat Oana Munteanu, Director și Workforce Leader la PwC România, într-un comunicat de presă.

## Disponibilitatea pentru schimbare crește presiunea asupra instruirii

România are cea mai mare pondere a angajaților care se declară pregătiți pentru alte moduri de lucru dintre țările incluse în comparația regională: 63%, față de o medie globală de 52%. În Polonia, proporția este de 50%; în Cehia ajunge la 46%, iar în Ungaria la 41%.

În capacitatea proprie de a dobândi competențe noi au încredere 69% dintre angajații români. Accesul declarat la resurse pentru învățare a coborât însă de la 64% în 2025 la 55% în 2026. Totodată, patru din zece respondenți spun că volumul muncii a crescut semnificativ.

Cercetarea asociază utilizarea IA cu o motivație mai ridicată și cu mai multă încredere în conducere, dar și cu disponibilitatea de a pleca. Dintre utilizatori, 30% consideră foarte probabilă mutarea la alt angajator în anul următor, față de media de 18%.

În mai și iunie 2026, chestionarul online a fost completat de 49.364 de angajați. Participanții provin din 48 de țări și teritorii, iar eșantionul României numără 447 de persoane. Comparația regională se bazează pe răspunsurile a 2.523 de persoane din România, Polonia, Cehia și Ungaria. Pentru evoluția anuală, reperul este ediția 2025, la care eșantionul din România a avut 499 de participanți.

## Reorganizarea programului pornește de la durata săptămânală

Potrivit explicațiilor publicate de Up România, pentru norma întreagă, durata obișnuită este de 40 de ore săptămânal, repartizate, de regulă, în zile de câte 8 ore. La stabilirea muncii suplimentare contează totalul săptămânii, inclusiv atunci când orele sunt distribuite inegal între zile.

Prezența peste program, din inițiativa salariatului și fără o solicitare a angajatorului, nu reprezintă automat muncă suplimentară. Pentru contractele cu timp parțial, depășirea programului convenit, dar fără atingerea a 8 ore zilnic, intră într-un regim distinct.

Verificarea programului și a compensărilor presupune următoarele condiții:

**Acordul salariatului.** Munca suplimentară necesită acceptul acestuia. Sunt exceptate forța majoră și intervențiile urgente pentru prevenirea accidentelor sau eliminarea consecințelor lor. Angajații sub 18 ani nu pot presta ore suplimentare, nici cu acordul lor.

**Plafonul de timp.** Limita săptămânală este de 48 de ore, cu tot cu munca suplimentară. Depășirea într-o anumită săptămână este permisă prin excepție dacă media pe 4 luni calendaristice rămâne în acest plafon.

**Compensarea prioritară.** Orele libere trebuie să fie plătite. Termenul curge separat de la efectuarea fiecărei ore suplimentare, nu de la închiderea lunii, trimestrului sau anului.

**Plata în lipsa compensării.** Sporul se negociază prin contractul individual ori colectiv. Pragul minim poate fi depășit prin prevederile contractuale.

**Pontajul individual.** Angajatorul trebuie să înregistreze orele prestate de fiecare salariat și să poată prezenta evidența inspectorilor de muncă.

Legea nu cere o anumită formă pentru acordul de efectuare a muncii suplimentare, însă consemnarea în scris permite dovedirea lui. Refuzul salariatului nu constituie abatere disciplinară.

Pentru perioadele de referință folosite la calcularea mediei săptămânale se pot negocia, prin contract colectiv, intervale mai lungi, în limitele legale. Acest mecanism permite alternarea săptămânilor aglomerate cu cele mai puțin încărcate în activitățile sezoniere.

## O oră suplimentară poate însemna 52,50 lei brut în exemplul de calcul

În exemplul orientativ, salariul de bază este de 5.040 lei brut, iar luna luată în calcul are 21 de zile lucrătoare, însumând 168 de ore. Împărțirea salariului la aceste ore duce la un tarif de 30 de lei pe oră.

Aplicarea sporului minim înseamnă 30 × 75% = 22,50 lei. Adăugat tarifului orar, acesta duce plata la 52,50 lei brut pentru fiecare oră suplimentară. Pentru 10 asemenea ore, suma este de 525 lei brut.

Exemplul privește plata atunci când compensarea prin timp liber nu a fost posibilă în termenul legal. Numărul de ore normale diferă între luni, iar un spor contractual mai mare schimbă suma de plată. Unele contracte colective diferențiază sporurile pentru zilele lucrătoare, weekenduri și sărbători legale.

Sumele sunt brute și intră în regimul fiscal al veniturilor salariale, cu impozitarea și contribuțiile aferente acestora.

La compensarea prin timp liber, pentru 8 ore suplimentare efectuate pe 10 martie, cele 8 ore libere plătite trebuie acordate până pe 8 iunie. În perioada liberă, salariatului i se plătește salariul corespunzător muncii suplimentare efectuate.

## Lucrul de noapte are o compensare separată

Dacă reorganizarea programului include intervalul 22:00-6:00, se aplică regulile pentru munca de noapte. O oră prestată în acel interval, peste durata normală, poate fi simultan muncă suplimentară și muncă de noapte, cu compensări distincte.

Încadrarea ca salariat de noapte presupune fie cel puțin 3 ore de activitate nocturnă în programul zilnic, fie o pondere de minimum 30% din timpul lunar de lucru.

Compensarea poate lua forma reducerii zilei de lucru cu o oră, fără diminuarea salariului de bază, sau a unui spor de 25% din salariul de bază pentru activitatea nocturnă. Procentul este cel prevăzut de lege, nu un prag minim. Pentru aceste variante, condiția este ca activitatea de noapte să acopere cel puțin 3 ore din programul normal zilnic; alegerea se stabilește în practică prin contractul colectiv ori individual.

## Evidența orelor determină compensarea și plata

Înregistrările păstrate separat la nivelul departamentelor trebuie reflectate în pontaj. Evidențele care nu ajung în acesta creează probleme de probă la control sau la plecarea unui angajat.

Acordarea de timp liber neplătit nu îndeplinește obligația de compensare. Dacă termenul legal expiră fără acordarea orelor libere plătite, angajatorul datorează plata muncii suplimentare și sporul aferent.