# De ce pot crește prețurile de la raft când inflația scade

> Prețurile de la raft pot crește și când inflația scade. Un exemplu arată cum se adună scumpirile și cum verifici costul propriilor cumpărături.

Publicat: 9 noiembrie 2026, 11:00 · Actualizat: 9 noiembrie 2026, 04:33 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/de-ce-pot-creste-preturile-de-la-raft-cand-inflatia-scade/ · Publicație: Financiarul

![O mână care ține un coș de cumpărături metalic în care se află o pâine, roșii, cartofi și verdeață](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/de-ce-pot-creste-preturile-de-la-raft-cand-inflatia-scade-1024x682.jpg)

Prețurile de la raft pot crește și când inflația scade: de obicei, scade ritmul scumpirii, nu prețul deja atins. Dacă un produs costă 11 lei și se scumpește mai încet decât înainte, tot mai mult de 11 lei va costa, nu va reveni singur la prețul vechi.

## Rata inflației nu este prețul de la raft

Prețul arată câți lei costă un produs. Inflația arată cât s-au schimbat, în medie, prețurile multor bunuri și servicii. Rata anuală compară o lună cu aceeași lună din anul trecut; rata lunară o compară cu luna dinainte.

În România, cea mai recentă rată anuală completă publicată de Eurostat până la 9 noiembrie 2026 era de [6,5% în septembrie, față de 6,3% în august](https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-euro-indicators/w/2-16102026-ap). Așadar, în aceste două luni ritmul anual a urcat, nu a coborât. Separat, prețurile au crescut în medie cu 0,8% din august până în septembrie 2026.

## Un ritm mai lent poate aduce un preț mai mare

Să luăm un produs de 10 lei. După o scumpire de 10%, costă 11 lei. Dacă următoarea scumpire este de 5%, calculul pornește de la 11 lei și duce prețul la 11,55 lei. Procentul a scăzut, dar suma plătită a crescut. Aceste procente sunt un exemplu pentru un produs, nu evoluția măsurată a tuturor produselor.

Diferența se vede și într-o comparație lunară bazată pe cifra Eurostat. Dacă nivelul mediu al prețurilor din august 2026 ar fi pus, doar pentru calcul, la 100, creșterea lunară de 0,8% l-ar duce la 100,8 în septembrie. Pentru comparația anuală, baza este alta: septembrie 2025 pus la 100 ar deveni 106,5 în septembrie 2026. Cele două valori de pornire nu trebuie amestecate.

## Cum devin 100 de lei aproximativ 144,52 lei

Pe mai mulți ani, fiecare creștere se aplică peste nivelul atins anterior. Pentru un exemplu care pornește de la 100 de lei în media anului 2020, se pot aplica succesiv [ratele medii anuale publicate de Eurostat pentru România](https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/SEPDF/cache/4176.pdf). Acestea descriu media prețurilor, nu prețul unei liste fixe dintr-un magazin.

| An | Inflație medie anuală | Exemplu, lei |
| --- | --- | --- |
| 2021 | 4,1% | 104,10 |
| 2022 | 12,0% | 116,59 |
| 2023 | 9,7% | 127,90 |
| 2024 | 5,8% | 135,32 |
| 2025 | 6,8% | 144,52 |

Calculul este 100 × 1,041 × 1,12 × 1,097 × 1,058 × 1,068, adică aproximativ 144,52 lei. În 2023, inflația medie anuală a coborât de la 12,0% la 9,7%, dar valoarea din exemplu a urcat de la 116,59 la 127,90 lei. Valorile din tabel sunt medii anuale, nu prețuri de la sfârșitul fiecărui an.

## Coșul familiei poate evolua altfel decât media

În calculul oficial, bunurile și serviciile au greutăți diferite, după partea pe care o ocupă în cheltuielile consumatorilor. Aceste greutăți sunt actualizate anual. O familie care cheltuiește mai mult pe alimente sau încălzire poate simți alte scumpiri decât arată media, iar unele produse se pot chiar ieftini în timp ce media crește. Banca Centrală Europeană arată că alimentele și utilitățile ocupă, de regulă, o parte mai mare din bugetele gospodăriilor cu venituri mici.

Pentru a afla cât s-au scumpit propriile cumpărături, se compară costul acelorași produse, în aceleași cantități, în două perioade. Calculul este: costul actual împărțit la costul vechi, apoi se scade 1 și se înmulțește cu 100. Rezultatul este schimbarea propriului coș, nu rata oficială; indicele european nu este făcut să măsoare costul vieții fiecărei familii.

## Cum alegi cifra oficială pentru comparație

Pentru prețurile din două luni, trebuie folosită aceeași serie de date și aceeași țară. Indicele european al prețurilor de consum, numit HICP, ajută la comparații între țări. Indicele național al prețurilor de consum, folosit de INS pentru salariul real din România, poate avea o metodă diferită. O rată lunară nu se compară cu schimbarea venitului dintr-un an întreg.

1. Alege lunile între care vrei să faci comparația. Pentru un an, alege aceeași lună din doi ani.
2. Pentru comparații între țări, caută România și lunile alese în datele lunare HICP ale Eurostat. Pentru comparația cu salariul real calculat de INS, folosește indicele național pentru aceleași luni.
3. Dacă ai valorile indicelui pentru ambele luni, împarte valoarea din luna nouă la cea din luna veche și înmulțește cu 100. Din rezultat scazi 100 ca să obții schimbarea procentuală.
4. Verifică perioada înscrisă lângă rată. În comunicatul Eurostat din 16 octombrie 2026, rândul României arată separat 6,5% față de septembrie 2025 și 0,8% față de august 2026.

Calculul cu 100 și 100,8 de mai sus poate fi refăcut direct din rata lunară publicată. Pentru alte două luni alese de cititor sunt necesare valorile indicelui din aceeași serie; simpla alăturare a două rate anuale nu dă schimbarea prețurilor dintre acele luni.

## Când scad efectiv prețurile

O rată a inflației încă pozitivă înseamnă că nivelul mediu al prețurilor este mai mare decât în perioada de comparație, chiar dacă [rata s-a micșorat](https://financiarul.ro/economie/inflatia-a-scazut-la-96-avertismentul-economistilor-preturile-vor-creste-in-continuare/). Scăderea nivelului general al prețurilor se numește deflație. Ieftinirea unui singur produs nu înseamnă deflație, iar pentru revenirea generală la prețurile vechi ar trebui ca prețurile să scadă efectiv, nu doar să crească mai lent.

## Cum verifici dacă venitul ține pasul

Comparația se face cu salariul sau pensia netă, adică suma primită, și cu schimbarea prețurilor din exact aceeași perioadă. Pentru puterea de cumpărare măsurată după calculul INS se folosește indicele național al prețurilor. Pentru o comparație personală se poate folosi, separat, schimbarea costului propriului coș.

1. Notează venitul net din aceeași lună a doi ani.
2. Împarte venitul nou la cel vechi și înmulțește cu 100. Obții indicele venitului.
3. Împarte indicele venitului la indicele prețurilor pentru aceleași luni și înmulțește cu 100. Un rezultat sub 100 arată o putere de cumpărare mai mică.

De exemplu, dacă un salariu net de 6.000 de lei ajunge la 6.300 de lei, indicele venitului este 105, adică o creștere de 5%. Dacă, în același interval, indicele prețurilor ar fi 106, calculul este 105 ÷ 106 × 100 = aproximativ 99,06. Salariul ar cumpăra astfel cu aproximativ 0,9% mai puțin. Cifra de 6% pentru prețuri este doar o condiție a exemplului, nu o rată atribuită unei luni anume; aceeași metodă merge și pentru o pensie netă.

Există și un caz măsurat oficial: în august 2026, salariul mediu net era de 5.688 de lei, cu 5,6% peste cel din august 2025, dar [indicele salariului real calculat de INS era 99,5%](https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs08r26.pdf). Pentru salariul mediu, aceasta înseamnă o putere de cumpărare cu aproximativ 0,5% mai mică. Calculul INS folosește indicele național, nu HICP-ul Eurostat din exemplele despre inflație.

## Întrebări frecvente

### Ce înseamnă o inflație anuală de 0%?

Înseamnă că nivelul mediu al prețurilor nu s-a schimbat față de aceeași lună a anului anterior. Nu înseamnă că prețurile sunt din nou cele de acum câțiva ani.

### Cât au crescut prețurile în România între 2016 și 2025?

Eurostat indică o creștere cumulată de 61,8% a prețurilor de consum în acea perioadă. Procentul nu descrie fiecare produs sau cumpărăturile unei anumite familii.

### Se poate ieftini un produs fără să scadă inflația sub zero?

Da. Prețul unui produs poate scădea, în timp ce nivelul mediu al prețurilor continuă să urce.

### Pot folosi rata lunară de 0,8% ca să verific salariul față de anul trecut?

Nu. Rata de 0,8% compară septembrie cu august 2026; salariul dintr-un an se compară cu prețurile din aceeași perioadă de un an.

### Când apar datele complete pentru octombrie 2026?

Eurostat a programat publicarea lor pentru 18 noiembrie 2026. Până la 9 noiembrie, ultima rată completă HICP pentru România era cea din septembrie.

**Surse verificate la 9 noiembrie 2026:** Eurostat, „Consumer prices, inflation”, 20 martie 2026; Eurostat, datele pentru septembrie 2026, 16 octombrie 2026; Eurostat, explicațiile despre coșul de consum și despre indicii europeni, 2026; Eurostat, calendarul publicării datelor pentru octombrie 2026, 4 noiembrie 2026; Banca Centrală Europeană, analiza despre inflație și gospodării, 2025; Institutul Național de Statistică, datele salariale pentru august 2026, 13 octombrie 2026.