# Economia Romaniei se confrunta cu perspective mai sumbre dupa raportul BERD > BERD scade prognoza de creștere economică a României. Ce impact va avea asupra salariilor Veste proastă pentru economia românească. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a re... Publicat: 26 februarie 2026, 17:10 · Actualizat: 26 februarie 2026, 17:10 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/economia-romaniei-se-confrunta-cu-perspective-mai-sumbre-dupa-raportul-berd/ · Publicație: Financiarul ![creștere economică România](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/02/crestere-economica-romania-1772118616.webp) ## BERD scade prognoza de creștere economică a României. Ce impact va avea asupra salariilor Veste proastă pentru economia românească. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru 2026, semnalând o perioadă de dificultăți. Cifrele detaliate, publicate de Comisia Europeană, confirmă tendința și arată o realitate dură: o creștere economică de doar **1,1%** în 2026, după un an 2025 la fel de anemic, cu 0,7%. Impactul se va simți direct în buzunare, prin înghețarea veniturilor la stat și o putere de cumpărare erodată de inflația persistentă. ### O economie pe frână: cifrele reci și vinovații de serviciu Prognoza de 1,1% pentru 2026 este una dintre cele mai pesimiste din ultimii ani și plasează România sub media regională. Banca Mondială estimează pentru Europa și Asia Centrală o creștere de 2,4% în același an, ceea ce arată că problemele noastre sunt și de natură internă, nu doar un efect al contextului global. Principalul vinovat, indicat clar în raportul Comisiei Europene, este **consolidarea fiscală**. Pe românește, austeritatea. Guvernul este obligat să reducă cheltuielile și să crească taxele pentru a aduce sub control deficitul bugetar uriaș, proiectat la 6,2% din PIB în 2026, după un vârf de 9,3% în 2024. Această strângere a curelei are efecte directe. Consumul public scade pentru că statul cheltuie mai puțin. Consumul privat se contractă și el, lovit din două părți: venituri disponibile mai mici din cauza taxelor mărite și o inflație care, deși în scădere, este prognozată la aproape 6% în 2026. Practic, românii vor avea mai puțini bani de cheltuit, iar companiile vor vinde mai puțin, ceea ce încetinește întreaga activitate economică. Datoria publică, în același timp, continuă să urce, fiind estimată să ajungă la aproximativ **63% din PIB** în 2027, față de sub 55% în 2024. ### Impactul direct în buzunar: Salarii și pensii înghețate Aici veștile sunt cele mai clare și mai dureroase. Pentru a reduce cheltuielile, Guvernul a decis prelungirea înghețării nominale a salariilor bugetarilor și a pensiilor și în 2026. Asta înseamnă că, pe fluturaș, sumele vor rămâne aceleași. Problema este că, în condițiile unei inflații de aproape 6%, puterea de cumpărare va scădea. Comisia Europeană o spune direct: creșterea nominală a salariilor va încetini puternic, devenind **negativă în termeni reali**. Cu alte cuvinte, deși salariul rămâne la fel, vei putea cumpăra mai puține lucruri cu el. Nici în sectorul privat situația nu este roz. Încetinirea economică va duce la o „moderare” a creșterilor salariale. Companiile, confruntate cu o cerere scăzută și costuri încă ridicate, vor fi mult mai precaute în a oferi măriri. Pe piața muncii, presiunea va crește. Rata șomajului este prognozată să urce ușor peste 6% în 2025, înainte de a scădea treptat spre 5,6% în 2027. Chiar dacă cererea de forță de muncă rămâne robustă în sectoare precum construcțiile și serviciile, contextul general nu este favorabil unor negocieri salariale avantajoase pentru angajați. ### Cine mai trage economia în sus? Există totuși câteva raze de lumină. Creșterea economică, deși mică, nu dispare complet datorită a trei factori principali. Primul și cel mai important este afluxul de bani europeni prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investițiile finanțate prin PNRR, dacă sunt implementate la timp, sunt principalul motor care contrabalansează austeritatea. Finalizarea acestor proiecte este esențială pentru a susține sectoare cheie, precum infrastructura și digitalizarea. Al doilea factor este o redresare treptată a investițiilor private. Pe măsură ce incertitudinea politică și fiscală se mai reduce, iar încrederea în mediul de afaceri se îmbunătățește, companiile ar putea relua planurile de dezvoltare. Al treilea element pozitiv vine din comerțul exterior. Scăderea consumului intern duce, paradoxal, la o reducere puternică a importurilor. În același timp, exporturile își continuă trendul pozitiv, ajutate și de moderarea creșterilor salariale care sporește competitivitatea externă a produselor românești. Astfel, contribuția exporturilor nete la PIB devine pozitivă. ### Contextul global: Nu suntem singuri în furtună Problemele României sunt amplificate de un mediu internațional complicat. Raportul Băncii Mondiale subliniază o imagine globală „mai sumbră pe un orizont mai lung”. Deceniul actual se prefigurează a fi cel cu cea mai lentă creștere de la începutul anilor '60. Tensiunile comerciale, incertitudinea politică și creșterea slabă din zona euro, principalul nostru partener comercial, afectează direct exporturile și investițiile străine în România. Riscurile externe rămân semnificative. O escaladare a conflictelor geopolitice, o deteriorare a sentimentului pe piețele financiare sau o nouă surpriză inflaționistă ar putea lovi și mai puternic o economie deja fragilă. Conform [analizei Comisiei Europene](https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-economies/romania/economic-forecast-romania_en), riscurile la adresa prognozei sunt înclinate în jos, ceea ce înseamnă că lucrurile ar putea merge mai prost decât se anticipează. O deviere majoră de la calea de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică, în timp ce implementarea completă a investițiilor din PNRR rămâne o provocare majoră. Anul 2026 se anunță, Deci, unul al strânsorii, cu ochii pe execuția bugetară și pe implementarea proiectelor din PNRR, singurele motoare capabile să compenseze frâna pusă pe consum. Pentru români, va fi un an în care veniturile reale vor scădea, iar prudența financiară va fi esențială. O accelerare a creșterii este așteptată abia în 2027, când economia ar putea depăși din nou pragul de 2%, pe fondul relaxării politicilor monetare și fiscale. *Surse:* - [EBRD](https://www.ebrd.com/news/2026/resilient-growth-amid-continued-trade-tensions.html) - [SeeNews](https://www.seenews.com/news/ebrd-cuts-romanias-2026-gdp-growth-fcast-to-12-1125387) - [European Commission](https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-economies/romania/economic-forecast-romania_en) - [The World Bank](https://www.worldbank.org/en/publication/global-economic-prospects)