# Fitch menține perspectiva negativă pentru România. Deficitul și dobânzile rămân la niveluri ridicate. > Agenția Fitch Ratings avertizează că instabilitatea politică din România amplifică riscurile economice. Deficitul a ajuns la 22 miliarde lei în primul trimestru. Publicat: 19 mai 2026, 07:41 · Autor: Ana Dragomir · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/fitch-mentine-perspectiva-negativa-pentru-romania-deficitul-si-dobanzile-raman-la-niveluri-ridicate/ · Publicație: Financiarul ![rating Fitch România](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rating-Fitch-Romania-1779165678-1024x576.webp) Deficitul bugetar de 22 miliarde de lei, reprezentând 1% din PIB, înregistrat în primul trimestru din 2026 setează un context financiar extrem de fragil, în care instabilitatea generată de căderea Guvernului amplifică masiv riscurile de derapaj macroeconomic. Agenția de rating Fitch menține perspectiva negativă asociată ratingului suveran al României la nivelul „BBB-”, avertizând că deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitelor mari și a datoriei publice raportate la PIB complică planurile de consolidare fiscală. Costul direct al acestei crize se transferă imediat în bilanțurile companiilor prin dobânzi menținute la niveluri ridicate și presiuni acute pe cursul valutar. Până la urmă, un mediu de afaceri privat de predictibilitate este forțat să își înghețe strategiile de investiții și planurile de expansiune. Inflația anuală a atins 10,7% în luna aprilie, o cifră care limitează drastic spațiul Băncii Naționale a României pentru reducerea ratelor dobânzilor, menținând costul finanțării la un nivel restrictiv pentru economia reală. ## Presiuni pe buget și fonduri europene blocate Această evoluție amintește de episoadele de instabilitate din anii precedenți, când întârzierile bugetare au generat blocaje operaționale în cascadă. Spre deosebire de alte state din regiune, unde o criză guvernamentală nu oprește neapărat execuția proiectelor strategice, la noi calendarul formării noului executiv, componența acestuia și prioritățile de politică economică rămân complet neclare, deși președintele Nicușor Dan a început consultările oficiale pe 18 mai. Într-o analiză detaliată publicată recent de [Observatornews](https://observatornews.ro/economic/fitch-vede-riscuri-tot-mai-mari-pentru-romania-criza-politica-complica-situatia-economica-654923.html), se arată că tensiunile erau previzibile de mai multe luni. > „În februarie, am identificat tensiunile din cadrul coaliției drept unul dintre riscurile semnificative și persistente pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, atunci când am confirmat ratingul României la „BBB-" cu perspectivă negativă, alături de creșterea economică slabă, provocările generate de implementare și oboseala fiscală. Potențialul ca măsurile de consolidare să provoace tensiuni în interiorul coaliției era deja clar având în vedere întârzierile privind aprobarea bugetului pe 2026, care a fost adoptat abia pe 20 martie, după ce PSD a obținut majorarea cheltuielilor sociale”, arată agenția de evaluare financiară. Iar dilema finanțării nu este doar una teoretică, de calcul macroeconomic. Întârzierile în atingerea jaloanelor de reformă ar putea pune în pericol plățile din partea Uniunii Europene prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceste fonduri reprezintă 1,8% din PIB, incluzând granturi de 4,6 miliarde euro și împrumuturi de 2,7 miliarde euro, fiind o sursă crucială de finanțare și un stimulent economic important prin investiții publice în acest an. ## Implicații directe pentru mediul de afaceri Cum se traduce acest blocaj politic în deciziile de business de zi cu zi? E drept că performanța fiscală a fost solidă la început de an, cu un deficit la jumătate față de nivelurile înregistrate în aceeași perioadă din 2025 și 2024. Fitch notează că administrația Bolojan a implementat anul trecut măsuri de consolidare, inclusiv majorarea TVA în august și prelungirea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public. Numai că scăderea PIB-ului cu 1,7% față de anul anterior în primul trimestru din 2026 schimbă complet proiecțiile corporative pentru a doua jumătate a anului. Cifrele vorbesc de la sine. Consumul privat slab și efectele indirecte ale conflictului din Orientul Mijlociu, materializate prin prețuri mai mari la energie și încetinirea creșterii economice în zona euro, înseamnă că avansul economiei României în 2026 va fi probabil important sub prognoza Fitch de 1,1%, formulată la evaluarea din februarie. sentimentul volatil al investitorilor a pus presiune pentru deprecierea leului și a dus la creșterea randamentelor obligațiunilor, chiar dacă aceste presiuni s-au mai redus în ultimele zile. ## Orizontul de așteptare pentru piețele financiare În absența unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pentru 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, mai redus față de 7,7% în 2025. Totuși, criza politică a redus masiv vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027, când era de așteptat ca un candidat PSD să îi succeadă lui Bolojan, precum și pentru 2028, anul electoral următor. Atingerea țintei de deficit pentru 2026 ar fi în concordanță cu planurile de încetinire a creșterii anuale a raportului datorie/PIB, dar progresul continuu necesită măsuri suplimentare de consolidare. > „așa ca implicațiile actualei crize politice asupra credibilității planurilor fiscale pe termen mediu ale României și perspectivele de implementare sub o nouă administrație vor fi esențiale pentru analiza suverană efectuată de Fitch în cadrul revizuirii programate a ratingului din 31 iulie. O perioadă prelungită de incertitudine politică internă ar putea afecta suplimentar economia și submina încrederea investitorilor, conducând la deteriorarea condițiilor de finanțare și la presiuni mai mari asupra cursului de schimb. O perpetuare a războiului dintre SUA și Iran și șocul asociat asupra prețurilor energiei generează, și riscuri macroeconomice și fiscale suplimentare”, susține raportul. În scenariul de bază, piețele rămân în așteptare. Testul major pentru stabilitatea macro-financiară va fi decizia agenției din 31 iulie, moment în care sectorul privat va afla dacă România își păstrează ratingul de investiții sau dacă instituțiile financiare vor aplica o primă de risc suplimentară pentru refinanțarea datoriilor pe termen mediu.