# Cezar Drăgoescu susține că banii pentru restanțele magistraților au fost mutați la ajutoare sociale

> Cezar Drăgoescu invocă un amendament social de 1,3 miliarde de lei în disputa privind finanțarea restanțelor salariale ale magistraților.

Publicat: 16 octombrie 2026, 19:39 · Actualizat: 17 octombrie 2026, 01:58 · Autor: Cristina Preda · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/inalta-curte-obliga-guvernul-sa-aloce-aproape-4-8-miliarde-de-lei/ · Publicație: Financiarul

![Sală de judecată goală pregătită pentru desfășurarea unei ședințe juridice](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/restante-magistrati-1024x683.jpg)

**Banii prevăzuți pentru plata parțială a restanțelor salariale ale magistraților ar fi fost transferați către ajutoare sociale la negocierile bugetare din martie 2026, susține Cezar Drăgoescu, reprezentant USR. Acuzația privește finanțarea unor obligații pentru care Guvernul trebuie acum să asigure fonduri, după hotărârea definitivă pronunțată joi, 15 octombrie.**

Despre prevederile bugetare pentru anul 2026, Drăgoescu a declarat într-un interviu video la B1 TV: „erau prinse aceste sume să fie acordate parțial începând de anul acesta erau prinse bugetul Înaltei Curți”.

Potrivit acestuia, PSD a solicitat printr-un amendament aproximativ 1,3 miliarde de lei pentru ajutoare sociale, inclusiv pentru persoane cu dizabilități și pentru COVID, fără identificarea unei surse de finanțare. Drăgoescu a precizat că vorbește din experiența participării la comisia de buget din acest an.

El susține că PSD a condiționat votarea bugetului de acceptarea amendamentului, iar Guvernul a redistribuit fondurile destinate magistraților pentru a obține voturile partidului. În relatarea sa, blocajul risca să lase România fără buget inclusiv la 1 aprilie. Transferul invocat reprezintă explicația politică oferită de Drăgoescu pentru lipsa fondurilor.

## Hotărârea definitivă obligă Executivul să asigure finanțarea

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut obligația de finanțare a unor restanțe salariale scadente în 2026, de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Instanța a respins ca nefondate, la 15 octombrie 2026, recursurile formulate de Guvern și Ministerul Finanțelor. Soluția este definitivă și executorie, adică trebuie pusă în aplicare.

Termenul stabilit pentru alocarea banilor a fost explicat de Talida Trofin la România TV: „Executivul are la dispoziție doar 10 zile din momentul în care această decizie rămâne definitivă pentru a aloca sumele”.

Despre consecința depășirii acestui termen, Trofin a adăugat: „Ministerul Finanțelor cât și guvernul vor plăti 1% pe zi din suma datorată în cazul în care nu se încadrează în această perioadă limită”.

Obligația privește asigurarea fondurilor. În discuția televizată de la care pornește actualizarea, termenul a fost descris ca unul pentru achitarea restanțelor.

Recursurile vizau hotărârea dată la 5 mai 2026 de Curtea de Apel București, chiar în ziua în care cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis. Sentința cerea finanțarea integrală a restanțelor ajunse la scadență în acest an și, dacă era nevoie, rectificarea bugetară, prin care sunt modificate alocările aprobate.

Separat de penalitatea pentru întârziere, Guvernului și Ministerului Finanțelor le-a fost aplicată o amendă pentru fiecare zi de neexecutare, reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie. Amenda este venit al bugetului de stat și curge până la îndeplinirea obligațiilor.

## Estimările zilnice diferă atât ca valoare, cât și ca monedă

În aceeași emisiune în care a intervenit Drăgoescu, restanțele au fost evaluate la aproximativ 2 miliarde de euro, fiind menționată și suma de 12,75 miliarde de lei. Aceste valori diferă de obligația de aproximativ 4,8 miliarde de lei indicată anterior de premierul interimar Ilie Bolojan și de estimarea Ministerului Finanțelor pentru sancțiunea zilnică.

Ministerul Finanțelor estima în iulie o penalitate de 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ 9 milioane de euro, pentru o datorie de 4,8 miliarde de lei, potrivit Ziare.com. Publicația plasează valoarea litigiului la aproximativ 5 miliarde de lei și prezintă următoarele calcule:

- La valoarea de aproximativ 5 miliarde de lei, cota zilnică ar duce la 50 de milioane de lei, adică 9,37 milioane de euro.
- În același scenariu, zece zile de întârziere ar aduna 500 de milioane de lei, aproape 94 de milioane de euro.
- Separat, amenda ar fi de 865 de lei pe zi, aproximativ 162 de euro, dacă se calculează la salariul minim brut de 4.325 de lei.

Estimările zilnice sunt raportate la valori diferite ale datoriei. Totuși, cifra de 9 milioane de lei din dezbaterea televizată nu reprezintă 1% din cele 12,75 miliarde de lei menționate acolo și nu coincide nici cu estimarea de 48 de milioane de lei a Ministerului Finanțelor.

În comunicatul din 15 octombrie, instanța supremă și-a exprimat astfel poziția asupra finanțării: „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia”.

ÎCCJ arată că amânările succesive au făcut ca datoria să crească cu peste 21% pe an prin dobânzi și alte penalități. Tot instanța precizează că impozitele și contribuțiile readuc la buget 41,5% din diferențele salariale restante, calculate fără accesorii, adică fără sumele suplimentare adăugate datoriei inițiale.

## Guvernul invocă limitele mandatului interimar

Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat aceeași obligație de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Poziția Executivului a fost transmisă de Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, într-o declarație relatată de MediaFLUX.ro: „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”. Referirea la CCR privește Curtea Constituțională.

În săptămâna anterioară hotărârii definitive, Curtea Constituțională declarase inadmisibilă cererea premierului interimar privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă.

Instanța a respins și recursurile lui Buzea Florin Ionel și ale Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Executivul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar solicitarea nu a fost admisă. Pronunțarea fusese amânată de șapte ori înainte de hotărârea definitivă.

Despre momentul în care puteau fi acordate drepturile, Remus Negoi a spus în emisiunea România TV: „Nu putea niciun prim ministru putea să fie de la PSD, de la PNL, de la USR, de oriunde ar fi fost, nu putea să acorde aceste drepturi până când procesul nu s-ar fi definitivat”.

Negoi a estimat că aproximativ 20.000 de procese au început în 2018-2019, precizând că vorbește din memorie. El a afirmat că au existat negocieri, dar acestea nu au produs un acord. În dezbaterea de la B1 TV, originea revendicărilor a fost legată de majorări salariale de 25% din perioada 2017-2018, obținute ulterior în instanță.

În dezbaterea de la B1 TV a fost lansat și avertismentul că hotărârea ar putea încuraja noi acțiuni în instanță ale polițiștilor, primarilor și funcționarilor din ministere.

## Instanța indică instrumente pentru stingerea datoriei

Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, a explicat, într-o declarație relatată de TRUmedia.ro, că Executivul poate alege între plata directă și emiterea unor titluri de valoare care se rambursează la o dată stabilită. El a invocat instrumentele prevăzute de Codul fiscal și de Legea nr. 500/2002.

Pentru ultima tranșă, veche de cinci ani, Alistar a indicat accesorii ajunse la aproape 68% din suma inițială, care continuă să se acumuleze. Separat, dobânzile penalizatoare au fost prezentate la peste 21% anual din principal, adică din datoria de bază.

Potrivit acestuia, necesarul fusese calculat și cerut de ordonatorul principal de credite, instituția care solicită și administrează alocarea bugetară. Alistar a susținut că aplicarea hotărârilor definitive nu poate fi condiționată de priorități politice.

## Litigiile salariale din sectorul public privesc angajați din mai multe domenii

Dimensiunea prezentată de ÎCCJ pentru litigiile de muncă din aparatul de stat este de 402.926 de persoane. Repartizarea indicată cuprinde:

- Din învățământ, 171.190 de persoane;
- Din justiție, 45.367 de angajați, inclusiv grefieri și informaticieni;
- Din Poliție, Jandarmerie și serviciile pentru situații de urgență, 30.919 persoane;
- Din finanțele publice, administrația fiscală și vamă, 24.982 de persoane;
- Din sectorul medical și sanitar, 24.171 de angajați;
- Alte categorii de personal din administrație, mediu, transport și alte sectoare.

## Finanțarea sănătății și facturile constructorilor apasă simultan bugetul

La 15 octombrie, Digi24 evalua restanțele către magistrați la aproximativ un miliard de euro, o altă valoare decât cea vehiculată în dezbaterea televizată. În același timp, prezenta un necesar de peste 7 miliarde de lei în sănătate și facturi neachitate de aproximativ 15 miliarde de lei către constructori, potrivit patronatelor din sector.

Din necesarul sistemului medical, 6,4 miliarde de lei ar reveni Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate. Restul presiunilor din sănătate includ funcționarea unităților de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și salariile. Reprezentanții domeniului și ministrul Sănătății avertizaseră că fondurile ar ajunge numai până la sfârșitul lunii octombrie.

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a avertizat că, fără fonduri suplimentare, instituțiile finanțate de minister și cele finanțate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar putea avea probleme de funcționare în două-trei săptămâni. El a indicat rectificarea prin Parlament drept o posibilitate, dar a subliniat riscurile acestei variante.

Facturile constructorilor privesc lucrări publice deja executate, inclusiv drumuri, poduri, infrastructură feroviară și renovări de spitale și școli. Întârzierea decontărilor poate afecta disponibilitățile bănești ale companiilor și plata angajaților și furnizorilor.

Pe lângă restanțe, statul trebuie să finanțeze pensiile, salariile, instituțiile și autoritățile locale până la finalul anului. Evaluarea necesarului total de finanțare era de peste 85-87 de miliarde de lei. Împrumuturile rămân o sursă de acoperire a deficitului, dar dobânzile ridicate majorează cheltuielile de finanțare.

Ilie Bolojan avertizase cu câteva săptămâni înainte asupra dificultăților care pot apărea după 15 octombrie fără rectificare bugetară. Dacă primește votul Parlamentului, Guvernul Niculescu va prelua atât obligațiile curente, cât și restanțele acumulate.

Consiliul Fiscal a solicitat grăbirea rectificării bugetare și a reamintit termenul legal de 30 noiembrie pentru elaborarea legilor de rectificare.