# Indemnizația pentru creșterea copilului se calculează din venituri. Cât intră în cont și cum depui cererea

> Indemnizația pentru creșterea copilului depinde de venituri. Ghidul explică suma din cont, cine are dreptul și cum depui cererea la primărie.

Publicat: 1 noiembrie 2026, 19:44 · Actualizat: 1 noiembrie 2026, 19:51 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/indemnizatia-pentru-cresterea-copilului-se-calculeaza-din-venituri-cat-intra-in-cont-si-cum-depui-cererea/ · Publicație: Financiarul

![Indemnizația pentru creșterea copilului se calculează din venituri. Cât intră în cont și cum depui cererea](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/indemnizatia-pentru-cresterea-copilului-se-calculeaza-din-1024x682.jpg)

În 2026, indemnizația pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete, dar nu mai puțin de 1.651 de lei și nu mai mult de 8.500 de lei pe lună; după reținerea pentru sănătate, în cont intră între 1.485,90 și 7.650 de lei, dacă nu există majorări. Persoana care îndeplinește condițiile depune cererea și actele la primăria de domiciliu sau de reședință, de regulă în 60 de zile lucrătoare de la încheierea concediului de maternitate, pentru a primi dreptul din ziua următoare.

## Cine poate primi indemnizația

Pot solicita indemnizația părinții, persoanele care au adoptat un copil sau cărora le-a fost încredințat în vederea adopției, tutorele și persoanele care au copilul în plasament. Asistentul maternal o poate cere pentru propriii copii. Solicitantul trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România, să locuiască aici împreună cu copilul și să se ocupe de creșterea lui.

Condiția de bază este să aibă cel puțin 12 luni de venituri pentru care se plătește impozit sau de perioade recunoscute de lege în ultimii doi ani dinaintea nașterii. Cele 12 luni nu trebuie să fie toate lucrate: pot conta, după caz, șomajul, anumite concedii medicale, studiile la zi, doctoratul ori concediul anterior pentru creșterea copilului. În calculul banilor intră salariile, veniturile din activități independente, drepturile de autor și veniturile din agricultură, silvicultură sau piscicultură.

OUG nr. 111/2010 stabilește dreptul până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului sau de trei ani, dacă acesta are handicap. Indemnizația se acordă în urma unei cereri, nu automat după naștere.

## Cât intră în cont

Se adună veniturile nete din cele 12 luni luate în calcul și se împart la 12. Venitul net este suma rămasă după impozit și, când se aplică, după contribuțiile sociale obligatorii. Dacă în aceeași lună au existat mai multe surse de venit eligibile, sumele se adună.

Indemnizația este 85% din această medie, cu un minim de 1.651 de lei și un maxim de 8.500 de lei în 2026. Minimul rămâne la acest nivel deoarece valoarea folosită de stat la calcularea lui este păstrată în 2026 la nivelul din decembrie 2025. Din indemnizația stabilită se reține 10% pentru asigurarea de sănătate, pentru plățile făcute începând cu august 2025. Nu se reține și impozit pe venit.

De exemplu, o persoană a avut un venit net de 3.000 de lei pe lună timp de șase luni și de 5.000 de lei pe lună în alte șase luni eligibile. Totalul este de 48.000 de lei, iar media lunară, de 4.000 de lei. Indemnizația stabilită este 85% din medie, adică 3.400 de lei; după reținerea a 340 de lei pentru sănătate, plata lunară este de 3.060 de lei.

La o medie netă de 10.000 de lei, procentul de 85% duce la 8.500 de lei, chiar [plafonul maxim](https://financiarul.ro/actualitate/calculator-indemnizatie-crestere-copil-ne-arata-noul-maxim-este-8-500-de-le/). După reținerea pentru sănătate, plata este de 7.650 de lei. Aceste exemple nu includ majorările pentru nașteri multiple.

## Ce acte intră în dosar

Actele de bază și dovezile care se adaugă în funcție de situația solicitantului sunt:

- **Pentru toți solicitanții:** cererea și declarația pe propria răspundere, copia actului de identitate, copia certificatului de naștere al copilului sau livretul de familie, actele care dovedesc dreptul la indemnizație și veniturile luate în calcul.
- **Pentru salariați:** actele de venit care arată sumele din lunile folosite la calcul. Cererea pentru concediu se depune separat la angajator.
- **Pentru persoane cu activități independente, drepturi de autor sau venituri din agricultură, silvicultură ori piscicultură:** documentele fiscale sau adeverințele care dovedesc veniturile.
- **Pentru cei care folosesc perioade fără venituri din muncă:** actele care dovedesc perioadele recunoscute, precum șomajul, studiile sau concediul anterior pentru creșterea copilului.
- **Pentru adopție, tutelă ori plasament:** actul care dovedește situația copilului. Părintele care solicită ulterior lunile rezervate lui trebuie să își dovedească propriul drept, inclusiv veniturile sau perioadele recunoscute.

Dacă un copil s-a născut în străinătate, certificatul sau extrasul de naștere se depune cu traducere în română făcută de un traducător autorizat. Actele se depun, în principiu, în copie și se verifică după originale.

## Cum și când se depune cererea

1. Salariatul cere concediul pentru creșterea copilului la angajator și îl anunță cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea concediului de maternitate sau de data la care estimează că va începe concediul pentru creșterea copilului.
2. Solicitantul strânge cererea pentru indemnizație și actele potrivite situației sale. Dosarul poate fi depus cu 30 de zile înainte de încheierea concediului de maternitate.
3. Depune dosarul la primăria de domiciliu sau de reședință. Îl poate transmite electronic dacă autoritatea respectivă are un sistem de primire a cererilor.
4. Dacă a avut concediu de maternitate, depune cererea în 60 de zile lucrătoare de la încheierea acestuia pentru ca dreptul să înceapă din ziua următoare. Dacă nu a avut drept la concediu de maternitate, cele 60 de zile lucrătoare curg de la nașterea copilului. O cerere depusă după termen aduce dreptul numai de la data depunerii, nu și pentru perioada pierdută.

Primăria transmite cererile către agenția județeană pentru plăți și inspecție socială, AJPIS, până la data de 5 a fiecărei luni. Agenția soluționează cererea în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la ea și comunică decizia în 5 zile lucrătoare de la emitere.

## Când se recalculează indemnizația

Pentru activități independente și alte venituri dovedite inițial printr-o sumă estimată, indemnizația se recalculează după ce sunt cunoscute veniturile efectiv realizate. Solicitantul transmite dovezile fiscale ori adeverințele la AJPIS în 30 de zile de la comunicarea veniturilor efective. Dacă recalcularea dă o indemnizație mai mare, diferența se plătește pentru perioada de la stabilirea dreptului; dacă rezultă o sumă mai mică, banii plătiți în plus se recuperează.

Și veniturile salariale pot fi corectate cu adeverințe, acte de rectificare sau hotărâri judecătorești definitive. Prin Decizia nr. 66/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, dacă o hotărâre definitivă acordă ulterior diferențe salariale impozabile pentru perioada folosită la calcul, recalcularea poate fi cerută chiar după ce copilul a împlinit doi ani sau trei ani, în cazul copilului cu handicap.

## Ce venituri pot opri plata

Munca desfășurată în concediul pentru creșterea copilului poate duce la suspendarea indemnizației. Plata continuă dacă venitul net din activitatea efectivă nu depășește, într-un an calendaristic, de opt ori indemnizația minimă: 13.208 lei în 2026. Peste acest prag, plata poate fi suspendată.

Nu orice sumă primită în concediu provine din muncă făcută atunci. Anumite drepturi plătite în baza legii sau a contractului, fără activitate efectivă în concediu, precum și indemnizațiile de consilier local ori județean nu suspendă plata. Când revine la muncă sau apare altă schimbare care poate opri ori încheia dreptul, beneficiarul trebuie să anunțe în scris primăria în 15 zile lucrătoare.

## Cum se contestă o decizie greșită

Persoana care contestă decizia AJPIS poate depune o plângere prealabilă la autoritatea care a emis-o. Termenul obișnuit este de 30 de zile de la comunicarea deciziei. Dacă există motive temeinice, plângerea se poate depune și mai târziu, dar în cel mult șase luni după ce persoana a aflat de act, potrivit Legii nr. 554/2004, articolul 7.

## Întrebări frecvente

### Celălalt părinte trebuie să ia două luni de concediu?

Dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile, părintele care nu a cerut primul indemnizația are rezervate cel puțin două luni. Regula se aplică drepturilor stabilite de la 19 septembrie 2023. Dacă nu le solicită, primul părinte nu le poate lua în locul lui. Regula nu se aplică persoanei singure și anumitor situații de tutelă sau plasament.

### Se primește mai mult pentru gemeni?

Da. Pentru al doilea copil și pentru fiecare copil următor din aceeași naștere, indemnizația crește cu 50% din suma cuvenită, iar majorarea pentru fiecare nu poate fi sub indemnizația minimă. La o indemnizație de bază de 3.400 de lei, de exemplu, majorarea pentru al doilea copil ar fi de 1.700 de lei, înainte de reținerea pentru sănătate.

### Contează perioadele lucrate în altă țară?

Perioadele de activitate din țările Uniunii Europene și din alte state cărora li se aplică regulile europene pot fi adunate cu cele din România pentru verificarea dreptului.

### Poate cere indemnizația cineva care nu a lucrat 12 luni?

Da, dacă cele 12 luni necesare sunt completate cu perioade recunoscute de lege. Pot conta, după caz, șomajul, anumite concedii medicale, studiile la zi sau concediul anterior pentru creșterea copilului, dovedite cu acte.

**Surse verificate la 1 noiembrie 2026:** OUG nr. 111/2010; HG nr. 52/2011 și HG nr. 865/2023; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, fișa privind concediul și indemnizația pentru creșterea copilului; Codul fiscal; Legea nr. 141/2025; Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 66/2025; Legea nr. 554/2004.