# Isărescu respinge riscul de incapacitate de plată a României. Datoria publică a depășit 60% din PIB.

> Datoria publică a depășit 60% din PIB, iar BNR clarifică riscul de incapacitate de plată. Ce se întâmplă cu deficitul bugetar și investițiile statului.

Publicat: 19 mai 2026, 13:26 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/isarescu-respinge-riscul-de-incapacitate-de-plata-a-romaniei-datoria-publica-a-depasit-60-din-pib/ · Publicație: Financiarul

![datoria publică](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/datoria-publica-1779186375-1024x576.webp)

Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar deficitul bugetar vizează o reducere spre 6-6,5% în acest an, generând speculații în piață privind o posibilă incapacitate de plată a României. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, respinge categoric acest scenariu, argumentând că rezervele internaționale sunt la un nivel solid pentru onorarea obligațiilor externe.

Pentru investitorii instituționali și antreprenorii cu expunere pe piața internă, clarificarea riscului de default suveran este vitală. O eventuală încetare de plăți ar bloca instantaneu accesul la finanțare (conform standardelor agențiilor de rating) și ar prăbuși cursul de schimb, însă adevăratul risc pe termen scurt nu este falimentul statului, ci tăierea masivă a investițiilor publice pentru a susține un aparat administrativ supraponderat.

## Cheltuielile rigide blochează ajustarea

Similar cu episoadele de presiune fiscală din ultimul deceniu, discuțiile despre sustenabilitatea finanțelor publice au escaladat pe fondul rigidității bugetare. Iar cifrele brute arată că statul român are o marjă de manevră extrem de limitată când vine vorba de restructurarea propriilor costuri operaționale.

Într-o analiză publicată recent de [zf](https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/marginea-prapastiei-exista-risc-real-romania-intre-imposibilitate-23154767), se precizează că o comparație corectă nu se face între datoria totală și nivelul rezervelor internaționale, deoarece nu toată datoria ajunge la scadență simultan, iar o mare parte din aceasta se refinanțează pe piețele de capital.

> „Nu suntem aici, nu împărtăşesc acest punct de vedere - este catastrofic şi nu ne face bine. În general, încetarea de plăţi este atunci când nu plăteşti obligaţiile externe. Nu avem situaţia aceasta. Există un nivel adecvat al rezervelor internaţionale. Sub nicio formă nu suntem în situaţia să încetăm plăţile externe.” - Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR

## Cine plătește prețul deficitului

Dar cine suportă nota de plată a acestui deficit cronic? Numai că răspunsul vine chiar din arhitectura bugetului de stat, unde cheltuielile cu pensiile, salariile bugetarilor, plata dobânzilor și a datoriei externe sunt fixe. Dincolo de cifre, tăierile se vor face exclusiv din zona de dezvoltare macroeconomică.

> „Pe plan intern avem deficit bugetar, dacă încasările de venituri nu se realizează sau dacă plăţile sunt mai mari e posibil să apară probleme, dar pe plan intern un stat se descurcă, se împrumută, mai strânge cureaua, nu văd probleme deosebite. [...] Investiţiile se sacrifică. Nu taie nimeni pensii şi salarii. Nu aţi văzut ce greu e să dai afară 10 inşi dintr-o structură: vin hotărâri judecătoreşti şi plăteşti de 3 ori cât ai vrut să economiseşti.” - Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR

E drept că soluția sacrificării investițiilor oferă un respiro pe termen scurt pentru execuția bugetară. Perspectiva macroeconomică pentru următoarele 12-18 luni indică însă o încetinire a formării brute de capital fix, ceea ce va eroda potențialul de creștere al României, lăsând mediul privat să absoarbă integral șocul consolidării fiscale.