# Grindeanu include 5 miliarde de lei pentru sentințe în necesarul estimat înaintea rectificării bugetare

> Estimarea lui Grindeanu include 5 miliarde de lei pentru sentințe și 10-12 miliarde pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului.

Publicat: 20 octombrie 2026, 23:10 · Actualizat: 21 octombrie 2026, 13:47 · Autor: Diana Ciobanu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/lia-olguta-vasilescu-acuza-amanarea-platilor-catre-firme/ · Publicație: Financiarul

![rectificare bugetară, Grindeanu include 5 miliarde de lei pentru sentințe în necesarul estimat înaintea rectificării bugetare](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-rectificare-bugetara-3-1024x638.jpg)

**[Sorin Grindeanu](https://financiarul.ro/politica/liderii-psd-iau-in-calcul-un-premier-tehnocrat-cu-profil-economic-sorin-grindeanu-ramane-pe-lista/), președintele Partidului Social Democrat (PSD), i-a cerut ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte în două săptămâni situația financiară actualizată în fața Parlamentului reunit, înaintea discuțiilor despre rectificarea bugetară. Solicitarea a fost formulată marți seară, 20 octombrie 2026, la Parlament.**

În evaluarea liderului PSD, obligațiile de finanțat până la încheierea anului depășesc 30 de miliarde de lei. Potrivit relatării publicației Viva, Grindeanu include în acest necesar 5 miliarde de lei pentru plăți impuse prin sentințe judecătorești. Totalul reprezintă estimarea politică a lui Grindeanu, bazată pe informațiile pe care spune că le deține, inclusiv de la constructori. Verificarea solicitată Ministerului Finanțelor urmează să stabilească situația bugetară la zi.

Pentru lucrările realizate, dar încă nefacturate, Grindeanu indică aproximativ 3 miliarde de euro, echivalentul a circa 16 miliarde de lei în declarația sa. Alte 10-12 miliarde de lei ar fi necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului. În evaluarea relatată anterior, potrivit BZI, el menționase aproximativ 10 miliarde de lei pentru funcționare și, separat, plăți datorate magistraților. Actuala sumă pentru sentințe este prezentată de liderul PSD drept o categorie distinctă a necesarului.

## Grindeanu cere inventarierea obligațiilor înaintea ajustării bugetului

Referindu-se la mandatul fostului premier [Ilie Bolojan](https://financiarul.ro/politica/psd-respinge-guvernul-tehnocrat-propus-de-ilie-bolojan-sorin-grindeanu/), Grindeanu a explicat solicitarea partidului: „De aceea, Partidul Social-Democrat a solicitat prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului domnului Ilie Bolojan”, a declarat președintele PSD la Parlament, marți seară.

El a acuzat Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) că au lăsat dezechilibre bugetare. În argumentația sa, povara măsurilor din ultimul an a fost suportată de populație și de economia națională, iar așteptările au crescut după un an și jumătate de austeritate. Aceste aprecieri îi aparțin liderului PSD.

Despre legătura dintre deficit și obligațiile de plată, acesta a adăugat: „Este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când tu nu ți-ai plătit facturile și când nu ai asigurat cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la sfârșitul anului”.

Ordinea cerută de Grindeanu este prezentarea obligațiilor statului, urmată de rectificarea pentru finanțarea serviciilor esențiale și apoi de pregătirea bugetului pentru 2027. Rectificarea schimbă repartizarea veniturilor și a cheltuielilor aprobate prin bugetul anual.

Liderul PSD și-a exprimat încrederea că Nazare poate prezenta cifre actualizate, fără interpretări politice. El a invocat continuitatea ministrului la Finanțe și faptul că acesta cunoaște necesarul pentru rectificare. Grindeanu a spus că i-a cerut acest lucru și într-o discuție anterioară în cabinet.

Luni, 19 octombrie 2026, cei doi discutaseră despre execuția bugetară, adică încasările și plățile efectuate de stat. Potrivit unor surse din PSD, citate de Știri pe surse, Cabinetul condus de premierul Luca Niculescu ar urma să pregătească două rectificări până la sfârșitul anului: una generală, apoi una de control. Ambele ar depinde de evaluarea deficitului și a cheltuielilor.

Potrivit acelorași surse din partid, Finanțele trebuiau să verifice informațiile primite de la Ministerul Muncii și de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). De aceste date depindea stabilirea încasărilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și a fondurilor europene care mai puteau fi atrase.

## Constructorii au lucrări pentru care nu au emis încă facturi

Sursele PSD citate de Știri pe surse indicau anterior lucrări executate sau contractate, dar încă nefacturate, de peste 3 miliarde de euro. Între firmele implicate se află Erbașu și UMB, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Conform acelorași surse, situația a făcut obiectul unor discuții cu cei doi constructori.

În partid se admite că, în unii dintre ultimii ani, contractarea unor proiecte a ajuns până la 200% din alocările disponibile. Proiectele au fost susținute atât din bani europeni, cât și din bugetul de stat, iar o parte a cheltuielilor revine acum finanțării naționale.

Pregătirea rectificărilor presupune inventarierea facturilor și a lucrărilor, identificarea resurselor pentru plată și stabilirea sumelor europene care mai pot fi accesate. Aceste operațiuni determină cheltuielile care vor trebui incluse în ajustările bugetare.

Restanțele pentru lucrările făcute de firme în ultimele luni vor îngreuna, în opinia Liei Olguța Vasilescu, a doua rectificare. Primarul Craiovei, județul Dolj, și membră PSD, a cerut noului Guvern să plătească obligațiile din contractele încheiate de companii cu statul.

La România TV, Vasilescu a acuzat fosta guvernare că a amânat plățile pentru a afișa un deficit mai mic. În opinia sa, obligațiile acumulate complică modificarea bugetului și ar putea impune intervenții asupra cheltuielilor publice.

## Vasilescu propune redistribuirea banilor de la investițiile care nu se pot încheia

Pentru prima rectificare, primarul Craiovei propune folosirea sumelor rezervate investițiilor care nu mai pot fi terminate în acest an. Argumentul său privește calendarul aprobării bugetului și durata procedurilor de atribuire a lucrărilor.

Potrivit lui Vasilescu, aprobarea bugetului ar fi venit în mai, iar procedurile de licitație ar fi durat până în septembrie. Ea spune că multe lucrări nu mai pot fi încheiate odată cu venirea iernii și că unele proiecte nu au început deloc. În aceste condiții, apreciază că banii ar putea fi redistribuiți doar în octombrie.

Grindeanu a indicat, în schimb, luna aprilie drept moment al aprobării bugetului pentru anul în curs. Afirmațiile celor doi diferă asupra lunii. Liderul PSD a asociat întârzierea aprobării cu dezechilibrele bugetare și a cerut ca bugetul pentru 2027 să primească aprobarea încă din 2026.

Vasilescu a spus că dificultățile financiare sunt cele mai grave de după Revoluție. A asemănat sarcina premierului cu o misiune imposibilă și și-a exprimat speranța că Luca Niculescu are aptitudinile lui Tom Cruz.

Vasilescu a amintit, în susținerea poziției sale politice, că PSD a revenit la guvernare după mandatele lui Băsescu, Orban și Câțu. Potrivit edilului, în perioadele de participare la guvernare, partidul a majorat pensiile și s-a ocupat de nevoile populației.

Lia Olguța Vasilescu îl plasează pe Bolojan, dintre premieri, pe ultimul loc atât la pregătire, cât și la empatie. Primarul Craiovei susține că, față de perioada guvernării Ciolacu, de cu ceva mai mult de un an în urmă, nivelul de trai este de două ori mai scăzut. Comparația este a edilului, nu o constatare independentă.

## PSD a anunțat termene pentru rectificare și bugetul din 2027

Grindeanu leagă finanțarea măsurilor propuse de creșterea producției, de o colectare mai eficientă a veniturilor și de cheltuieli mai mici obținute prin eficientizarea instituțiilor. În opinia sa, schimbările nu se pot opri la ajustări contabile: ele trebuie să aducă resurse bugetare pentru cheltuieli suplimentare.

Pentru bugetul din 2027, Grindeanu solicită respectarea angajamentelor asumate de România. Totodată, vrea să înceapă corectarea măsurilor pe care le apreciază ca nedrepte pentru pensionari, mame și veterani.

La anunțarea intrării la guvernare, PSD a prezentat zece priorități. Acestea sunt obiective politice, nu măsuri deja aplicate:

Aducerea în fața Parlamentului, cel târziu la 1 noiembrie 2026, a situației deficitului și a datoriilor a căror plată a fost amânată, înainte de publicarea bugetului pentru anul următor.

Încheierea unui memorandum cu sindicatele și mediul de afaceri, care să ofere predictibilitate fiscală în 2027 și să evite noi creșteri de taxe.

Pregătirea rectificării și aprobarea ei cel târziu la 1 noiembrie 2026, astfel încât spitalele, serviciile esențiale și funcționarea statului să aibă finanțare.

Inventarierea proiectelor plătite prin PNRR, prin alte fonduri europene sau din buget, ale căror costuri ajung în sarcina finanțării naționale.

Aplicarea, cel târziu la 15 noiembrie 2026, a măsurilor prevăzute în planul PSD de relansare economică.

Elaborarea bugetului pentru 2027 până la 1 decembrie 2026, cu respectarea țintelor de deficit și menținerea investițiilor la un nivel ridicat.

Prezentarea măsurilor pentru asigurarea alimentării cu energie și a încălzirii pe durata iernii.

Indexarea pensiilor, fără a le exclude pe cele militare și pensia minimă.

Scutirea mamelor, a veteranilor și a persoanelor cu dizabilități de obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Începerea reformei administrative prin comasarea localităților cu cel mult 1.500 de locuitori și reunirea unor servicii publice, pentru diminuarea cheltuielilor.

Partidul a prevăzut și evaluarea Guvernului după primele șase luni, inclusiv pentru a decide dacă își continuă participarea la guvernare.

La 14 octombrie, când PSD nu intrase încă la guvernare, Grindeanu condiționase susținerea Cabinetului de includerea propunerilor economice ale partidului în programul de guvernare. Tot atunci ceruse o majoritate în Parlament care să sprijine Executivul și după votul de învestitură. Între condițiile formulate se regăsea prezentarea situației fiscale în cel mult două săptămâni de la instalare.

## Guvernul a primit votul Parlamentului, iar miniștrii PSD vor fi evaluați

Marți, 20 octombrie 2026, Cabinetul propus de Luca Niculescu a primit învestitura Parlamentului, cu 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă. După vot, miniștrii urmau să depună jurământul la Palatul Cotroceni.

Despre încheierea blocajului politic, Grindeanu a spus: „După aproape șase luni de zile, am reușit să punem capăt crizei politice. România are în acest moment un guvern cu puteri depline, condus de domnul Luca Niculescu. Este începutul unui drum care nu va fi deloc ușor”.

În privința activității miniștrilor partidului, el a cerut începerea lucrului din prima zi. Liderul social-democrat a avertizat: „Nu există perioadă de grație, nu există nicio lună de miere, există doar multe probleme lăsate în urmă de Ilie Bolojan, care trebuie rezolvate urgent, iar cine nu ține pasul va pleca acasă. Populismul nu se combate cu lozinci, ci cu rezultate concrete pentru viața oamenilor”.

PSD a intrat în formula guvernamentală cu 11 portofolii. Lista confirmată de Grindeanu cuprinde:

- Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne.
- Florin Manole, ministrul Muncii.
- Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
- Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării.
- Radu Marinescu, ministrul Justiției.
- Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
- Ovidiu Popa, ministrul Transporturilor.
- Radu Oprea, ministrul Apărării.
- Natalia Intotero, ministrul Mediului.
- Daniel Zamfir, ministrul Economiei.
- Mihai Ghigiu, ministrul Fondurilor Europene.

După învestire, Grindeanu s-a declarat încrezător în Niculescu în privința acordurilor pe care premierul le-a semnat cu PNL și UDMR. În interpretarea sa, semnarea documentelor arată că acestea se încadrează în parametrii discutați și în acordul de guvernare cu PSD.

Potrivit surselor din partid, Grindeanu le-ar fi transmis apropiaților că va oferi sprijin politic premierului în cazul unor dificultăți, fără să intervină în deciziile Executivului. El ar urmări să evite conflictele din 2017, când conducea Guvernul, iar Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci, încerca să controleze Cabinetul din afara acestuia.

Sursele din PSD vorbeau și despre o numire în pregătire la Secretariatul General al Guvernului (SGG): un fost magistrat ar urma să fie desemnat până la sfârșitul săptămânii. Ele motivau alegerea prin nevoia de competență în legislație și în redactarea actelor normative, nu prin criterii politice.

## Nazare leagă dobânzile de stabilitatea politicii bugetare

Separat de solicitările politice privind rectificarea, Alexandru Nazare a pledat pentru stabilitate, predictibilitate și credibilitate fiscal-bugetară. Ministrul a explicat că percepția investitorilor asupra acestor elemente influențează direct dobânzile la care se împrumută statul.

Într-un mesaj pe Facebook, Nazare a prezentat rezultatele licitației de joi, 15 octombrie 2026. Redeschiderea unei emisiuni de titluri în lei, cu scadența peste trei ani, a atras cerere de aproximativ 2,5 miliarde de lei. Aceasta a reprezentat de cinci ori volumul inițial oferit, de 500 de milioane de lei.

La licitație, Finanțele au obținut circa un miliard de lei, cu un randament mediu de 6,81%. Acesta este costul finanțării rezultat din licitație și a fost mai mic decât nivelul de pe piața secundară, pe care sunt tranzacționate titlurile emise anterior.

Nazare a arătat că interesul pentru licitație s-a numărat printre cele mai mari din ultimele luni. O cerere comparabilă fusese înregistrată ultima dată la începutul anului, înainte ca situația geopolitică internațională să se deterioreze în februarie.

Nazare spune că, în aceeași zi, randamentele titlurilor românești au coborât pe toate piețele relevante. Pentru titlurile în lei, scăderea a fost de circa 10-15 puncte de bază; în cazul celor în euro și dolari, de 5-15 puncte de bază, în funcție de scadență. Punctele de bază exprimă variațiile dobânzilor.

Ministrul a privit favorabil această evoluție, fără să renunțe la apelul la prudență. Încrederea poate fi păstrată, a arătat el, prin respectarea angajamentelor și prin decizii responsabile.

În opinia sa, stabilitatea poate contribui la scăderea durabilă a costurilor de finanțare. Nazare consideră că reducerea presiunii dobânzilor asupra bugetului poate lăsa mai multe resurse pentru investiții și pentru prioritățile economice.

## Finanțele au programat împrumuturi de 5,8 miliarde de lei în octombrie

Ministerul Finanțelor a programat pentru octombrie 2026 împrumuturi de 5,8 miliarde de lei de la băncile comerciale, potrivit datelor Digi24.ro preluate de Newsweek România. În septembrie, suma programată era de 7,2 miliarde de lei. Aceasta depășea cu 1,4 miliarde de lei nivelul prevăzut pentru octombrie.

Instrumentele folosite sunt certificatele de trezorerie cu discont și obligațiunile de referință, denumite benchmark. Certificatele cu discont sunt titluri emise sub valoarea rambursată la scadență, iar obligațiunile de referință sunt emisiuni folosite ca reper pe piața datoriei.

La licitațiile pentru obligațiunile de referință sunt permise și oferte necompetitive, adică fără participarea la licitarea competitivă. Plafonul acestora este de 15% din valoarea nominală adjudecată.

Sumele împrumutate sunt destinate refinanțării, rambursării anticipate a datoriei publice și acoperirii deficitului bugetului de stat.

Potrivit unui mesaj al Ministerului Finanțelor, Moody’s apreciază că instalarea noului Cabinet ar putea permite aprobarea bugetului pentru 2027 înainte de sfârșitul anului. Agenția consideră că respectarea acestui termen ar consolida credibilitatea parcursului fiscal al României. Nazare vede în bugetul anului următor un test major de credibilitate.

**Citește și:**

- [Grindeanu cere situația finanțelor în două săptămâni, înainte de rectificarea bugetului Guvernului Niculescu](https://financiarul.ro/politica/luca-niculescu-convoaca-prima-sedinta-a-noului-guvern-in-seara/)