Președintele Luiz Inácio Lula da Silva dorește să reducă constrângerile asupra cheltuielilor guvernamentale din Brazilia, extinzând rolul statului în cea mai mare economie din America Latină, în ciuda îngrijorărilor investitorilor.
Brasilia este pregătită pentru un vot al Congresului în următoarele săptămâni asupra unui proiect de lege care va asigura creșterea cheltuielilor reale în fiecare an. Dacă vor fi adoptate, modificările ar permite veteranului de stânga să aloce fonduri suplimentare pentru infrastructură și beneficii sociale, elemente esențiale ale promisiunii președintelui de a pune capăt foametei în națiunea de 208mn.
Cu toate acestea, ar însemna, de asemenea, ruperea unui plafon care limitează creșterile bugetare la rata inflației. Introdus în 2017, plafonul de cheltuieli a devenit un pilon pentru credibilitatea fiscală a statului și a contribuit la stabilizarea nivelului de îndatorare a națiunii sud-americane.
Miniștrii spun că Lula va găsi un echilibru între îndeplinirea promisiunilor din campanie și gestionarea responsabilă a conturilor publice, angajându-se la un buget echilibrat în 2024.
De asemenea, ei subliniază bilanțul președintelui în timpul primelor două mandate, între 2003 și 2010, când a profitat de un boom mondial al materiilor prime pentru a scoate zeci de milioane de oameni din sărăcie prin programe de asistență socială, respectând în mare parte ortodoxia economică.
Dar acest lucru nu a împiedicat neliniștea pieței cu privire la o posibilă înclinație spre stânga către politici mai puțin favorabile mediului de afaceri. Îngrijorările au fost agravate de atacurile frecvente ale președintelui la adresa băncii centrale independente a țării, acuzând-o că a afectat creșterea economică prin menținerea ratei de referință a creditului la 13,75%.
O preocupare deosebită este impactul cheltuielilor suplimentare asupra împrumuturilor publice, care sunt relativ ridicate pentru o economie în curs de dezvoltare, la 73% din produsul intern brut.
„Noul cadru este, fără îndoială, mai rău decât cel anterior atunci când vine vorba de sustenabilitatea datoriei”, a scris Marcos Casarin, economist șef pentru America Latină la Oxford Economics.
Reacția pieței la noul regim fiscal a fost mixtă până în prezent. Obiectivul de a elimina deficitul bugetar anul viitor a oferit un anumit grad de reasigurare pentru unii administratori de fonduri.
Jared Lou, manager de portofoliu la William Blair, a declarat: „Nu ne place ideea că un plafon de cheltuieli este schimbat cu un nivel minim de cheltuieli, dar aplaudăm intenția guvernului de a obține un excedent primar în următorii ani”.
În timp ce noile reguli stipulează că cheltuielile trebuie să crească anual cu cel puțin 0,6% peste inflație – chiar și atunci când colectarea veniturilor scade – există un prag maxim de 2,5%.
Conform propunerilor, cheltuielile anuale pot crește cu până la 70 % din creșterea veniturilor guvernamentale din anul precedent. Acest procent scade la 50 % dacă nu se ating obiectivele bugetare.
Pentru a echilibra conturile, ministrul de finanțe Fernando Haddad intenționează să strângă 150 de miliarde de reali (30 de miliarde de dolari) prin reprimarea evaziunii fiscale, închiderea lacunelor și impunerea de taxe pe jocurile de noroc online. Oficialii prognozează venituri publice totale de 2,37 miliarde de reali în acest an.
Cu toate acestea, banca de investiții BNP Paribas a declarat că obiectivele lui Haddad de a elimina deficitul bugetar – fără a lua în calcul plata dobânzilor la datorie – anul viitor și de a genera un excedent până în 2025 este „realizabil doar cu creșteri de taxe și ipoteze foarte optimiste”.
„Când ne jucăm cu cifrele, nu obținem un excedent primar în doi ani, sau datoria stabilizată în trei ani”, a declarat șeful său de cercetare pentru America Latină, Gustavo Arruda. „Guvernul își asumă o creștere mult mai puternică decât credem noi că este potențialul Braziliei”.
Alberto Ramos, șeful echipei de cercetare economică din America Latină a Goldman Sachs, a declarat că noul cadru fiscal nu are dinți.
„Nu există un mecanism de declanșare care să forțeze automat un fel de ajustare dacă nu se ating obiectivele. Nu există nicio penalizare sau sancțiune administrativă”.
În schimb, președintele ar trebui să scrie Congresului pentru a explica de ce nu au fost atinse obiectivele și să prezinte măsurile de remediere.
Exceptarea anumitor domenii de la reguli, cum ar fi cheltuielile pentru universitățile federale și proiectele de mediu – împreună cu crearea unui nivel minim pentru investițiile publice și promisiunile de majorare a salariilor minime și a salariilor din sectorul public – ar face dificilă menținerea cheltuielilor în limitele admise, a adăugat Ramos.
O altă îngrijorare este că Lula ar putea întâmpina presiuni politice din partea unor elemente mai radicale ale bazei sale pentru a nu restricționa cheltuielile publice.
Conceput pentru a readuce finanțele publice afectate ale Braziliei la sănătate după președinția dezastruoasă din punct de vedere economic a lui Dilma Rousseff, succesoarea aleasă de Lula, plafonul din 2017 s-a confruntat de mult timp cu critici din partea stângii, care susține că reduce fondurile pentru servicii publice esențiale și infrastructură.
Cu toate acestea, plafonul a fost ocolit în mod legal pentru a permite măsuri de sprijin Covid-19 și din nou anul trecut de către predecesorul lui Lula, Jair Bolsonaro, pentru a spori ajutoarele înainte de încercarea sa eșuată de realegere. Lula a obținut, de asemenea, o derogare din partea Congresului înainte de preluarea mandatului pentru a crește și mai mult plățile.
Dar o problemă mai profundă este alocarea necorespunzătoare cronică a resurselor de stat ale Braziliei, spun experții, împreună cu sistemul său fiscal complex.
Mai mult de 90 la sută din bugetul țării constă în cheltuieli obligatorii, în principal pentru pensii și salarii din sectorul public, care pot fi modificate doar cu aprobarea Congresului.
Sarcina lui Lula este acum să ghideze proiectul de lege printr-un Congres nestatornic și fragmentat, unde Partidul Muncitorilor nu deține majoritatea.
Rodrigo Pacheco, președintele Senatului, a declarat luna trecută, în cadrul unei conferințe la Londra, că se așteaptă ca cadrul fiscal să fie aprobat, deși cu unele modificări pe care a refuzat să le precizeze.
Lucas de Aragão, partener la firma de consultanță politică Arko Advice, a declarat că este puțin probabil ca Congresul cu înclinații conservatoare să dorească creșteri mari ale cheltuielilor.
„Congresul este mai conservator și mai de dreapta (decât președintele). A devenit mai responsabil din punct de vedere fiscal …Acest lucru reduce spațiul pentru cheltuieli aventuroase.”
Sursa – www.ft.com