# Nazare cere protejarea ratingului României de retrogradarea la „junk” înaintea bugetului din 2027

> Dobânzile plătite de stat au ajuns la 42,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 26,7% peste aceeași perioadă din 2025.

Publicat: 16 octombrie 2026, 18:51 · Actualizat: 16 octombrie 2026, 18:51 · Autor: Stefania Dumitru · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/nazare-cere-protejarea-ratingului-romaniei-de-retrogradarea-la-junk/ · Publicație: Financiarul

![Ministrul finanțelor avertizează asupra riscurilor de retrogradare a ratingului de țară](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-ratingul-romaniei-5-1024x538.jpg)

**Ministrul Finanțelor, Nazare, avertizează că România trebuie să evite retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk”, în timp ce pregătirea bugetului din 2027 este constrânsă de costurile datoriei. Dobânzile achitate de stat în intervalul ianuarie-august 2026 au însumat 42,1 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de intervalul corespunzător din 2025.**

În mesajul publicat pe Facebook vineri, 16 octombrie 2026, ministrul descrie încrederea creditorilor externi drept un echilibru foarte fragil, potrivit [Mediafax](https://www.mediafax.ro/economic/nazare-avertizeaza-asupra-riscului-ca-romania-sa-ajunga-la-junk-bugetul-pe-2027-va-fi-un-test-major-23826718). El pune situația finanțelor publice pe seama anilor de cheltuieli insuficient controlate, de acumulare a datoriilor și de reforme amânate.

## Deficitul scade, dar datoria ajunge la circa 60% din economie

La finalul lui iulie 2026, datoria publică se situa la aproximativ 1.205 miliarde de lei. Suma reprezenta circa 60% din produsul intern brut (PIB).

Evoluția deficitului, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, indicată de ministru, arată astfel:

- În 2024, deficitul bugetar reprezenta 9,3% din PIB.
- Pentru 2025, nivelul a coborât la 7,9% din PIB.
- Pentru ianuarie-august 2026, deficitul cash, calculat pe baza încasărilor și plăților efective, a fost de 2,89% din PIB. În intervalul corespunzător din 2025 era de 4,51% din PIB, diferența fiind de aproape 27 de miliarde de lei.

Guvernul urmărește pentru întregul an 2026 un deficit de 6,2% din PIB. Chiar și această țintă depășește de peste două ori limita europeană de 3%.

Despre angajamentele care ar putea compromite corecția bugetară, Nazare, ministrul Finanțelor, a avertizat în mesajul de pe Facebook: „Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”.

## Finanțarea cheltuielilor permanente condiționează bugetul următor

Pentru anul viitor, ministrul anticipează presiuni suplimentare din eliminarea granturilor din PNRR, finanțări nerambursabile, și din costurile ridicate ale datoriei publice.

„Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv”, a explicat el.

În privința măsurilor noi cu efect asupra bugetului, ministrul solicită identificarea clară a banilor necesari: „O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, a precizat Nazare.

Direcțiile susținute de acesta sunt controlul cheltuielilor, colectarea mai bună a veniturilor și protejarea investițiilor. În sprijinul ultimei priorități, el invocă avansul de 19,9% înregistrat de investiții în trimestrul al doilea din 2026.

„Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui Nazare, prima evaluare a ratingului, adică a capacității statului de a-și onora obligațiile financiare, este așteptată de la Fitch în ianuarie. Agențiile ar putea însă devansa reevaluarea dacă apare un derapaj semnificativ.