# Livrările de petrol rezistă după opt luni de război împotriva Iranului

> Kpler indică livrări de peste 24 de milioane de barili pe zi prin Ormuz și rutele alternative, față de 23,3 milioane înaintea războiului.

Publicat: 23 octombrie 2026, 14:40 · Actualizat: 23 octombrie 2026, 20:23 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/petrolul-brent-a-urcat-la-116-03-dolari-pe-baril-cu-16-60-peste-nivelul/ · Publicație: Financiarul

![Butoaie metalice pentru combustibil](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/petrol-brent-6-1024x684.jpg)

Livrările petroliere prin Strâmtoarea Ormuz și pe traseele care o ocolesc au însumat, în medie, peste 24 de milioane de barili zilnic în săptămâna anterioară datei de 23 octombrie, conform măsurătorilor firmei de monitorizare Kpler, prezentate de Fortune. Volumul depășește media de 23,3 milioane de barili pe zi consemnată înainte ca Statele Unite ale Americii (SUA) și Israelul să înceapă războiul împotriva [Iranului](https://financiarul.ro/externe/bloomberg-scrie-ca-procurorii-americani-investigheaza-binance/), la sfârșitul lui februarie, potrivit Fortune. Informația a fost publicată de Fortune, care citează sources told Bloomberg.

Fluxul regional a rezistat, deși Iranul a intensificat atacurile împotriva petrolierelor. Circulația prin strâmtoare rămâne afectată: unele nave evită riscul, în timp ce veniturile ridicate oferite de tranzit conving alte nave să continue traversările. Conductele alternative preiau o parte din transport, iar consumul marilor cumpărători de petrol s-a redus.

În paralel, cotațiile [Brent](https://financiarul.ro/externe/trezoreria-sua-anunta-sanctiuni-saptamanale-impotriva-iranului-pretul/) au crescut în ultimele zile, alimentate de relatările despre pregătirea unor noi atacuri americane și israeliene asupra Iranului. După opt luni de război, prețul rămâne totuși sub vârfurile din perioada cea mai intensă a conflictului.

## Brent s-a scumpit chiar dacă volumele regionale au rezistat

Potrivit Observator News, vineri, 23 octombrie 2026, Brent a depășit pragul de 114 dolari pentru un baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele peste cinci luni.

Fortune indica, la ora 07:15 Eastern Time, fusul orar din estul SUA, o cotație de 116,03 dolari pe baril. Cu o dimineață înainte, prețul era de 113,21 dolari: diferența ajungea la 2,82 dolari, adică 2,49%. Cu o lună mai devreme, barilul costa 99,51 dolari, nivel față de care creșterea era de 16,60%.

Maximele atinse în timpul tranzacțiilor trebuie deosebite de prețurile de închidere din primăvară. La 30 aprilie, contractele Brent pentru livrare ulterioară au urcat în cursul ședinței la 126,41 dolari pe baril. La închiderea din 4 mai, la două luni după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, prețul era de 114,44 dolari pe baril. Cotația din octombrie nu este, prin urmare, maximul intrazilnic al anului.

Unele sortimente de petrol provenite din Orientul Mijlociu se vând însă în Asia mai ieftin decât cu o lună înainte, au declarat surse pentru Bloomberg.

## JPMorgan vede în reducerea cererii o limită pentru preț

Analiștii JPMorgan au explicat într-o notă de miercuri, 21 octombrie, că șocurile asupra securității energetice au devenit persistente. Întreruperile transportului maritim și ale lanțurilor de aprovizionare continuă să reprezinte riscuri importante, dar oferta a rezistat, iar scăderea cererii din China a avut un rol esențial.

În evaluarea băncii, piețele energetice se adaptează unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu. Peste jumătate dintre investitorii participanți la un sondaj al JPMorgan anticipează că perturbările regionale vor menține energia la prețuri ridicate în următoarele 12 luni.

Chiar dacă restricțiile asupra ofertei ar continua încă un an, banca estimează că diminuarea consumului ar putea ține petrolul la 90 de dolari pe baril. Acest mecanism ar putea împiedica atingerea nivelurilor de 120 până la 140 de dolari pe baril de care se tem unii analiști.

JPMorgan avertizează și că șocurile repetate de aprovizionare schimbă durabil traseele comerciale și coridoarele energetice. Riscurile unor evenimente extreme rămân ridicate, iar capacitatea companiilor de a menține aprovizionarea în timpul perturbărilor a devenit o prioritate.

## Carburanții pot transmite scumpirea către cheltuielile companiilor

Petrolul brut reprezintă, de regulă, componenta cu ponderea cea mai mare în costul benzinei. Prețul achitat la benzinărie acoperă însă și rafinarea, transportul, taxele și marja comercială a operatorului.

Majorarea cotațiilor petroliere tinde să ducă la carburanți mai scumpi. În sens invers, reducerea prețului materiei prime se poate transmite mai lent la pompă.

Pentru firmele care transportă alimente și alte produse între ferme, depozite și magazine, carburanții mai scumpi pot majora cheltuielile de distribuție. Aceste costuri se pot regăsi în prețurile bunurilor de consum. Energia și încălzirea reprezintă alte căi prin care scumpirea petrolului poate afecta cheltuielile.

În industrie, acolo unde instalațiile permit înlocuirea produselor petroliere, companiile pot utiliza gaze naturale. Trecerea de la un combustibil la altul mărește cererea de gaze.

## Blocada americană menține presiunea asupra exporturilor iraniene

Președintele american Donald Trump nu și-a dus la îndeplinire amenințarea de a distruge un pod sau o centrală electrică din Iran de fiecare dată când Iranul atacă o navă în Strâmtoarea Ormuz. El a preferat presiunea economică: blocada navală americană restrânge exporturile petroliere iraniene, iar sancțiunile financiare împiedică aducerea în țară a veniturilor obținute în străinătate.

Mike Waltz, ambasadorul lui Donald Trump la Organizația Națiunilor Unite (ONU), a declarat pentru Financial Times că SUA s-ar putea afla într-un impas cu Iranul și peste un an, fără un acord asupra programului nuclear iranian sau asupra Strâmtorii Ormuz. Perspectiva unui blocaj prelungit menține incertitudinea privind cantitățile de petrol care vor ajunge pe piețele internaționale.

Waltz a adăugat că președintele și Marina SUA pot continua blocada în viitorul previzibil și că administrația înăsprește presiunile economice asupra Iranului.

Un alt portavion și o unitate expediționară a pușcașilor marini se îndreaptă către regiune. Trump a renunțat însă la angajamentele anterioare privind reluarea unui război total împotriva Iranului.

Teheranul a avertizat că, în cazul unor noi atacuri americane și israeliene, răspunsul său ar putea lovi atât infrastructura energetică regională, cât și centrele de date și cablurile de internet. Represaliile împotriva infrastructurii iraniene ar putea alimenta o succesiune de atacuri, afectând pe termen lung extracția și transportul petrolului.

Într-un mesaj publicat pe X în săptămâna precedentă, TankerTrackers a comparat distrugerea unui terminal petrolier de pe malul opus Iranului cu distrugerea reciprocă. Compania a indicat că o asemenea escaladare ar expune și terminalul petrolier iranian de pe insula Kharg, subliniind existența unor limite pe care părțile evită să le depășească inclusiv în timpul conflictului.

https://twitter.com/TankerTrackers/status/2111057715686768854

## Investițiile Meta au adăugat presiune asupra burselor

Potrivit Financial Times, scumpirea petrolului se suprapune cu îngrijorările investitorilor despre câștigurile viitoare din inteligența artificială și despre datoria publică franceză.

„Mai multe forțe acționează simultan și pun presiune asupra unor clase diferite de active”, a explicat Rushabh Amin, expert în investiții la compania americană Allspring Global Investments.

Estimările Meta privind investițiile, mult peste așteptările pieței, au afectat acțiunile americane. Investitorii se tem că proiectele de inteligență artificială nu vor genera profiturile anticipate, în condițiile unei dependențe tot mai mari de finanțarea prin împrumuturi.

Declinul de pe Wall Street s-a transmis către Asia, unde unele piețe au recuperat ulterior pierderile:

- Nasdaq 100 a pierdut 2,9% la închiderea ședinței de joi, 22 octombrie.
- În aceeași ședință, S&P 500 a scăzut cu 1,2%.
- În Coreea de Sud, KOSPI, indice dominat de companiile tehnologice, a pierdut inițial până la 4%, dar a încheiat ziua cu un avans de 0,3%.
- În Japonia, Nikkei 225 a șters mare parte din scăderea inițială de 2%.
- Vineri, indicele european Stoxx 600 pierdea 0,6%, după un declin de 1% în ședința anterioară.

„Investitorii testează riscul ca marii furnizori de infrastructură cloud și întreaga poveste a inteligenței artificiale să se prăbușească și caută locuri sigure în care să își plaseze banii”, a explicat un trader din Tokyo.

Shoki Omori, analist financiar specializat în obligațiuni, a legat orientarea către active considerate mai sigure, inclusiv titlurile americane, de temerile privind investițiile în infrastructură și datoriile marilor furnizori cloud. Aceștia oferă de la distanță capacitate de calcul și spațiu de stocare.

## Investitorii au cumpărat titluri americane și au vândut obligațiuni franceze

Joi, cumpărările de obligațiuni ale SUA au determinat cea mai mare apreciere zilnică a prețurilor acestora din 2023. Piața s-a stabilizat vineri, când randamentul titlurilor americane cu scadență la 10 ani a crescut ușor, la 4,98%. Randamentul reprezintă câștigul asociat prețului plătit pentru obligațiune.

În Germania, obligațiunile pe 10 ani, considerate plasamente sigure în zona euro, și-au menținut randamentul la 3,33%. Cererea de protecție împotriva fluctuațiilor piețelor a susținut și aprecierea titlurilor de stat japoneze.

În Franța, vânzările masive de miercuri și joi, 21 și 22 octombrie, au reflectat îngrijorările privind capacitatea guvernului de la Paris de a gestiona datoria publică. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a depășit 5%, pentru prima dată după 2002.

Vineri, randamentul francez a coborât cu 0,043 puncte procentuale, până la 5,05%. Diferența față de titlurile germane a atins însă cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, de la criza datoriilor din zona euro. Investitorii percep astfel un risc mai mare când împrumută statul francez.

## Cotațiile includ atât livrările curente, cât și așteptările privind consumul

O parte a tranzacțiilor petroliere se realizează prin contracte futures, care stabilesc cumpărarea sau vânzarea la o dată viitoare. Pe durata programului de tranzacționare, prețurile se modifică în funcție de oferta și consumul actuale, dar și de evoluțiile anticipate.

Conflictele, întreruperile transporturilor, temerile de recesiune și deciziile producătorilor pot schimba rapid raportul dintre cerere și ofertă. Politicile de exploatare a zăcămintelor influențează, la rândul lor, volumele pe care piața le așteaptă.

Administrația Trump a început în 2025 procedurile de concesionare pentru exploatarea petrolului și gazelor pe peste 1,5 milioane de acri din câmpia de coastă a Arctic National Wildlife Refuge. Decizia inversa politica administrației Biden, care restrânsese forajele arctice.

Extracția americană din șisturi, roci care conțin petrol și gaze, contribuie de asemenea la ofertă. Creșterea producției poate limita amploarea majorărilor de preț.

Pe piața internațională, Brent este referința pentru o parte însemnată a petrolului tranzacționat în lume. În America de Nord, acest rol îi revine în principal West Texas Intermediate. Administrația pentru Informații Energetice din SUA folosește Brent drept reper principal în raportul său anual despre perspectivele energetice.

Istoricul Brent reflectă efectele schimbărilor de cerere și ofertă asupra prețurilor. Câteva episoade ilustrează această legătură:

La începutul anilor 1970, reducerea exporturilor din Orientul Mijlociu a contribuit la primul mare șoc petrolier. În timpul războiului de Yom Kippur, SUA și alte state au fost supuse unui embargo.

La mijlocul anilor 1980, cererea mai slabă și apariția unor producători din afara organizației țărilor exportatoare de petrol au favorizat ieftinirea.

În 2008, creșterea consumului mondial a susținut cotațiile, înaintea scăderii provocate de criza financiară globală.

În 2020, restricțiile pandemice au redus puternic cererea, iar petrolul a coborât sub 20 de dolari pe baril.

## Noile conducte pot susține exporturile care evită Ormuz

SUA păstrează rezerva strategică de petrol pentru securitatea energetică în situații precum sancțiunile, furtunile severe sau războaiele. Punerea la dispoziție a unor cantități din rezervă poate frâna temporar scumpirile cauzate de întreruperea livrărilor și poate sprijini industria, serviciile de urgență și transportul public. Rezervele nu pot însă înlătura perturbările de lungă durată.

Hamad Hussain, economist principal specializat în materii prime la Capital Economics, a apreciat într-o notă din săptămâna precedentă că extinderea conductelor și a capacităților portuare va face transporturile petroliere mai rezistente la perturbări. În evaluarea sa, piețele energetice învață să funcționeze în condiții de conflict.

Arabia Saudită intenționează să transforme o conductă existentă de gaze naturale pentru a transporta petrol. Hussain estimează că proiectul poate adăuga o capacitate de 1,2 milioane de barili pe zi către coasta vestică a regatului în șase până la opt săptămâni.

În 2027, Emiratele Arabe Unite ar urma să finalizeze a doua conductă către portul Fujairah, ceea ce ar permite exportarea unei cantități mai mari de petrol fără traversarea Strâmtorii Ormuz.

**Citește și:**

- [Petrolul a urcat la 87,72 dolari pe baril. Donald Trump a cerut compensații din partea Iranului](https://financiarul.ro/actualitate/petrolul-a-urcat-la-87-72-dolari-pe-baril-donald-trump-a-cerut/)
- [Atacul SUA pe timp de zi asupra Iranului crește riscul unui nou șoc pe petrol](https://financiarul.ro/externe/atacul-sua-pe-timp-de-zi-asupra-iranului-creste-riscul-unui-nou-soc/)