# Petrolul sare la 115 dolari. Bursele asiatice se prăbușesc cu până la 8% > Prețul petrolului Brent a urcat la 114 dolari, iar bursele din Asia au scăzut puternic după ce SUA și Israelul au lansat noi atacuri aeriene asupra Iranului. Publicat: 9 martie 2026, 07:30 · Autor: Nicoleta Preda · Categorie: [Bursă](https://financiarul.ro/bursa/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/petrolul-sare-la-115-dolari-bursele-asiatice-se-prabusesc-cu-pana-la-8/ · Publicație: Financiarul ![preț petrol](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/pret-petrol-1773034252-1024x576.jpeg) Prețurile globale ale petrolului au explodat, depășind pragul de 110 dolari pe baril, în timp ce bursele s-au prăbușit pe fondul escaladării războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Temerile privind blocarea pe termen lung a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz au aruncat piețele în haos. Luni dimineață, în Asia, cotația țițeiului Brent a urcat cu aproape 24%, ajungând la 114,74 dolari pe baril, iar petrolul Nymex s-a apreciat cu peste 26%, până la 114,78 dolari. Potrivit BBC, citat de [Antena3](https://www.antena3.ro/economic/pretul-petrolului-a-trecut-de-110-dolari-la-bursele-din-asia-cotatia-a-sarit-cu-10-in-doar-un-minut-779927.html), piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi abrupte: indicele Nikkei 225 din Japonia a pierdut peste 7%, Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu mai mult de 3%, iar ASX 200 din Australia a coborât cu peste 4%. Cel mai afectat a fost indicele Kospi din Coreea de Sud, care a scăzut cu peste 8%, declanșând o suspendare a tranzacțiilor pentru 20 de minute. ## Ce a declanșat criza de pe piețe Tensiunile s-au amplificat în weekend, după ce SUA și Israelul au lansat noi valuri de lovituri aeriene asupra Iranului, vizând inclusiv depozite de petrol. Escaladarea a venit în contextul în care, duminică, Iranul l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei drept succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem. O perturbare majoră a aprovizionării cu energie din regiune riscă să ducă la creșterea prețurilor pentru consumatori și companii din întreaga lume. Aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol este transportată în mod obișnuit prin Strâmtoarea Ormuz. De la începutul războiului, în urmă cu o săptămână, traficul prin această zonă vitală s-a redus aproape complet. Imaginile cu distrugeri ale infrastructurii energetice din Iran și din restul Golfului au provocat o reacție rapidă de panică pe piețe. ## O creștere de 20% în doar 16 minute Deși experții anticipau că petrolul va atinge pragul de 100 de dolari pe baril în această săptămână, realitatea a depășit orice așteptare. În debutul tranzacțiilor asiatice, cotația a avut nevoie de aproximativ un minut pentru a urca cu 10% și de încă 15 minute pentru a avansa cu încă 10%. Această volatilitate extremă arată o schimbare bruscă de atitudine față de săptămâna trecută, când piețele păreau relativ calme. Analiștii susțin că, dacă blocajul din strâmtoare va continua până la sfârșitul lunii martie, prețul petrolului ar putea depăși niveluri record și ar putea trece de 150 de dolari pe baril. Adnan Mazarei, de la Peterson Institute for International Economics, a declarat că saltul prețurilor era de așteptat. „Oamenii își dau seama că acest lucru nu se va încheia rapid”, a spus el, adăugând că promisiunile de asigurare și obiectivele anunțate de SUA „devin tot mai nerealiste”. ## Reacția SUA: „Un preț mic de plătit” Creșterea prețului petrolului ar putea majora și costul unor produse derivate, precum combustibilul pentru avioane. Deja se observă semne că importatorii asiatici licitează mai agresiv pentru gazul american, iar unele tancuri petroliere care se îndreptau spre Europa s-au întors din drum, din mijlocul Atlanticului. Președintele american Donald Trump a reacționat la creșterea prețurilor, afirmând că majorările pe termen scurt reprezintă „un preț mic de plătit” pentru eliminarea amenințării nucleare reprezentate de Iran. În același timp, Secretarul său pentru Energie a declarat duminică că Israelul, și nu SUA, este cel care vizează infrastructura energetică a Iranului, pe fondul îngrijorărilor privind creșterea prețurilor la carburanți pe piața internă americană.