# Programul Niculescu prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027

> Obligațiile certe și exigibile ale statului către firme ar urma să fie achitate în maximum 90 de zile, în limita creditelor bugetare aprobate și pe baza unei programări transparente a plăților. Indexarea pensiilor depinde de resurse.

Publicat: 23 octombrie 2026, 09:10 · Actualizat: 23 octombrie 2026, 09:10 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/programul-niculescu-prevede-eliminarea-impozitului-minim-pe-cifra/ · Publicație: Financiarul

![Autori programul](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/programul-de-guvernare-niculescu-1024x683.jpg)

**Programul de guvernare al guvernului [Niculescu](https://financiarul.ro/economie/dan-neculaescu-anunta-prioritate-pentru-marea-neagra-la-preluarea/) promite eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, introduce un mecanism de impozitare la ieșire și prevede indexarea pensiilor, în timp ce menține ținta unui deficit sub 3% din PIB în 2031. Programul descrie 2027 drept un an cu spațiu fiscal foarte limitat, după încheierea finanțării prin granturile PNRR, potrivit ZF.ro.**

Executivul se angajează să nu inițieze schimbări care ar amâna sau anula măsura. Documentul indică Ordonanța de urgență nr. 89/2025 ca temei al acestui calendar. Programul nu menționează impozitul pe cifra de afaceri al băncilor, indicat de ZF.ro la 4%, astfel că acesta ar putea rămâne.

Programul are 122 de pagini și stabilește obiective până la alegerile legislative din 2028, potrivit ZF.ro. Pe lângă retragerea IMCA, propune impozitarea la ieșire și indexarea pensiilor, într-un an 2027 descris ca având foarte puține resurse bugetare disponibile pentru măsuri suplimentare.

Premierul desemnat [Luca Niculescu](https://financiarul.ro/economie/luca-niculescu-preia-guvernarea-cu-sustinere-temporara-pentru-reducerea/) a depus documentul și lista Cabinetului la Parlament joi, 15 octombrie 2026. Formula prezentată atunci atribuia Partidului Social Democrat (PSD) 12 portofolii ministeriale, celelalte revenind unor independenți.

## Eliminarea IMCA este însoțită de un mecanism de taxare la ieșire

Noua taxă vizează valoarea acumulată în România înainte ca activele, rezidența fiscală sau activitatea economică să fie transferate în altă jurisdicție. Programul formulează astfel propunerea: „Introducem un mecanism de taxare la ieșire, conform standardelor și legislației europene și internaționale, care asigură impozitarea câștigurilor de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice în alte jurisdicții.”

În cazul unei companii care își mută activele ori rezidența fiscală într-un alt stat, mecanismul urmărește taxarea valorii create aici înainte ca profitul final să fie realizat și încasat în străinătate. Aceasta este explicația economică a impozitării la ieșire prezentate în program.

Pentru perioada 2027-2028, documentul păstrează principiul cotei unice. Creșterea veniturilor bugetare ar urma să provină din extinderea bazei asupra căreia se aplică impozitele, reevaluarea facilităților fiscale și îmbunătățirea conformării contribuabililor.

Programul își prezintă angajamentul față de contribuabili și persoanele vulnerabile astfel: „Statul reduce mai întâi propriile cheltuieli, risipa și privilegiile, lărgește baza de impozitare prin combaterea evaziunii și revizuirea facilităților și a regimurilor preferențiale și nu adaugă poveri contribuabililor corecți. În același timp, persoanele vulnerabile — pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei — sunt protejate prin măsuri de sprijin social țintit, pe bază de testare a veniturilor, cu obiectivul refacerii treptate a puterii lor de cumpărare, pe măsura spațiului fiscal”

## Bugetul din 2027 trebuie să susțină investițiile fără granturile PNRR

În 2027 se încheie finanțarea prin granturile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În același timp, trebuie continuate investițiile, cresc cheltuielile pentru apărare, inclusiv cele asociate SAFE, iar bugetul păstrează obligațiile deja asumate. Dobânzile ridicate și cererile de sprijin social se adaugă acestor presiuni.

Documentul își asumă traiectoria din Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, cu un deficit sub 3% din produsul intern brut (PIB) în 2031. Reducerea deficitului înseamnă restrângerea diferenței dintre cheltuielile statului și veniturile sale.

O relatare din 18 octombrie a Consiliul Local indica un termen diferit pentru același prag, anul 2030.

În calendarul prezentat la depunerea programului, rectificarea bugetară urmărea finanțarea spitalelor publice, achitarea datoriilor restante și continuarea serviciilor esențiale. Erau prevăzute și revizuirea proiectelor PNRR și identificarea celor care necesitau bani suplimentari din bugetul național.

Măsurile care implică bani publici ar urma să fie introduse în bugetul anual după prezentarea publică a costurilor și a finanțării. Pentru inițiativele cu efect bugetar semnificativ, evaluarea trebuie să acopere minimum patru ani.

În privința surselor utilizate, programul precizează: „Folosim cu prioritate fondurile europene, garanțiile, instrumentele de capital și parteneriatele public-privat”

## Cheltuielile permanente noi sunt condiționate de finanțare permanentă

Programul exclude angajarea unor cheltuieli suplimentare care nu sunt prevăzute în buget. Achizițiile fără urgență ar urma să fie amânate, iar sumele bugetate și neutilizate să fie redistribuite de la instituțiile care nu le cheltuiesc.

O obligație permanentă nouă ar trebui acoperită prin venituri permanente sau prin economii de aceeași valoare. Analiza cheltuielilor se extinde la marile sisteme publice, cu economii structurale și criterii de performanță introduse în construcția bugetului.

Pentru 2027-2028, reducerea deficitului ar urma să se bazeze în primul rând pe controlul cheltuielilor și pe colectarea mai bună a veniturilor. Ritmul anual și cumulat de creștere nominală a cheltuielilor nete trebuie să rămână în limitele deciziei europene pentru afaceri economice și financiare menționate în program.

Agențiile cu atribuții care se suprapun ar urma să fie reunite, iar recrutarea pe posturile vacante să fie limitată la domeniile prioritare. Finanțarea instituțiilor, programelor și întreprinderilor de stat ar depinde de rezultate care pot fi măsurate.

Programele fără eficiență sau care dublează finanțări europene ori ale instituțiilor financiare indicate în document ar urma să fie reorganizate, reunite sau închise. Pentru programele noi este prevăzută o analiză înaintea lansării și o reevaluare după trei ani.

Subvențiile sunt legate de performanță și de existența unui plan de restructurare. Programul exclude finanțarea bonusurilor fără legătură cu rezultatele, a mașinilor de lux și a avantajelor administrative excesive. Contractele de conducere bazate pe performanță ar urma să fie extinse la companiile de stat.

## Salariile publice trebuie să se încadreze într-o pondere mai mică din PIB

Cheltuielile de personal din sectorul public sunt prevăzute să ajungă la 7,9% din PIB în 2031, față de 9,3% în 2024. Noua lege a salarizării, programată pentru 2027, trebuie să se încadreze în acest plafon.

Legea fusese prevăzută pentru 2026. Solicitarea partenerilor sociali de a corecta diferențele salariale prin bani suplimentari, nu prin redistribuirea fondurilor existente, era estimată la 12 miliarde de lei anual, echivalentul a 0,6% din PIB. Comisia Europeană s-a opus suplimentării, care ar fi inversat reducerea deficitului. Neadoptarea legii a dus la pierderea a 700 de milioane de euro din PNRR.

Programul leagă evoluția salariilor publice și a prestațiilor sociale de productivitate, de rezultatele economiei și de creșterea veniturilor. Pentru viitoarea grilă salarială, documentul stabilește: „Corectăm prioritar inechitățile. Dar orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor.”

Este prevăzută și majorarea salariului minim brut pe economie.

## Dobânzile absorb aproximativ 3% din PIB în doi ani consecutivi

Costurile cu dobânzile datoriei publice sunt estimate la aproximativ 3% din PIB atât în 2026, cât și în 2027. Programul leagă reducerea ulterioară a acestei ponderi de respectarea ajustării bugetare.

Strategia urmărește o creștere a finanțării în lei pe măsură ce deficitul se restrânge, pentru diminuarea expunerii la variațiile cursului valutar. Finanțarea netă ar urma să fie echilibrată între piața internă și cea externă, cu investitori diversificați și instrumente financiare pentru acoperirea riscurilor.

Documentul urmărește acoperirea predictibilă a necesarului administrației centrale și locale, cu limitarea costurilor și riscurilor. Scăderea inflației și respectarea ajustării fiscale sunt prezentate drept condiții pentru reducerea randamentelor cerute de investitori, adică a dobânzilor la care statul se împrumută.

Programele Tezaur și Fidelis continuă. Programul consemnează investiții ale populației de 75 de miliarde de lei în titluri de stat și prevede dezvoltarea instrumentelor de economisire, simplificarea accesului la investiții, educație financiară și protecția investitorilor.

## Companiile primesc ținte pentru autorizare și plata creanțelor asupra statului

Pachetul legislativ destinat firmelor urmărește reducerea sarcinilor administrative cu minimum 25% și scurtarea termenelor de autorizare cu minimum 30%. Comparația se face cu situația măsurată la începutul mandatului; pentru sarcinile administrative este prevăzută metoda costului standard, care măsoară costul îndeplinirii formalităților.

Modificarea Legii societăților nr. 31/1991 ar introduce notificarea pentru activități cu risc redus, în locul autorizării, aprobarea tacită și renunțarea la succesiunile de avize. Programul mai prevede aplicarea legii prevenirii, eliminarea cerințelor naționale suplimentare față de minimul european în achiziții și finanțări și funcționarea contului unic al firmei.

Codurile care identifică activitățile economice ar urma să fie scoase din actul constitutiv și certificatul de înregistrare. Declararea lor la registrul comerțului rămâne necesară pentru statistică și analiza economiei.

Controalele autorităților, inclusiv cele pentru protecția consumatorilor și siguranța alimentelor, ar urma să fie orientate după riscul evaluat al activității.

Pentru programele Ministerului Economiei, termenul propus pentru evaluarea cererilor de plată este de cel mult 30 de zile. Creanțele certe și ajunse la scadență ale firmelor asupra statului ar urma să fie achitate în maximum 90 de zile, dar în limita sumelor aprobate în buget și după o planificare publică a plăților. În paralel, programul urmărește recuperarea restanțelor datorate bugetelor publice.

## Ajutoarele de stat sunt orientate spre producție și investiții private

Pentru creșterea economică din 2027-2028, programul se bazează pe capital privat și producție locală. Intervenția statului este prevăzută în domeniile în care finanțarea pieței nu este suficientă sau există un interes strategic, pe baza unor reguli competitive, transparente și evaluate.

Instrumentele anunțate acoperă mai multe categorii de investiții:

Trei scheme aprobate în 2026 sunt destinate producției locale, tehnologiilor avansate și diasporei, cu obiective de atragere a capitalului privat și creare de locuri de muncă.

Investițiile care depășesc 100 de milioane de euro ar beneficia de scheme individuale de ajutor de stat.

Parcurile industriale și tehnologice ar primi o schemă finanțată din bani europeni; programele recurente ale Ministerului Finanțelor ar încuraja amplasarea producției în aceste parcuri.

Firmele românești din apărare ar fi sprijinite să intre în rețelele de furnizori finanțate prin SAFE, inclusiv prin schema pentru investiții productive din domeniu.

Producția de energie, rețelele și stocarea ar primi finanțări prin Fondul pentru Modernizare și instrumentul BID indicat în program.

Programul propune bursa drept alternativă la creditele bancare. Pentru firmele private, documentul urmărește listarea și dezvoltarea Pieței de Creștere pentru IMM-uri. Fondurile europene ar putea fi folosite pentru pregătirea listării, iar formalitățile de acces ar urma să fie reduse.

La companiile de stat este prevăzută posibilitatea vânzării unor participații minoritare. Programul urmărește și extinderea obligațiunilor corporative, a fondurilor de investiții și a altor modalități de finanțare prin bursă.

Fondurile de pensii și ceilalți investitori instituționali ar urma să poată finanța într-o proporție mai mare companii, infrastructură și proiecte românești, cu păstrarea regulilor de siguranță financiară și diversificare a investițiilor.

## Indexarea pensiilor și sprijinul social depind de resurse

Indexarea pensiilor este prevăzută din 2027, cu condiția asigurării finanțării și a respectării traiectoriei deficitului și datoriei. Formula propusă leagă actualizarea de resurse, nu de aplicarea integrală a inflației și a cotei de 50% din creșterea economică indicate pentru mecanismul legal.

Guvernul Bolojan suspendase aplicarea indexării, al cărei necesar financiar pentru 2026 era de 12 miliarde de lei.

Bugetul pe 2027 ar include un pachet de solidaritate pentru gospodăriile afectate de scumpiri și facturile energetice. Sunt vizate familiile cu cel puțin trei copii, cele monoparentale, veteranii și persoanele cu dizabilități. Ajutorul ar fi temporar, stabilit în funcție de venituri și nevoi și adaptat resurselor, cu limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Orice nou sprijin ar trebui să aibă finanțare identificată, impact bugetar estimat, o perioadă limitată și verificarea eligibilității beneficiarilor.

Pentru părinți și angajatori, programul prevede următoarele condiții:

Părintele care reia voluntar munca atunci când copilul are între 6 și 12 luni ar păstra indemnizația de creștere încă 6 luni. Revenirea după vârsta de 12 luni ar permite păstrarea ei încă 3 luni. Stimulentul de inserție nu s-ar acorda în acest interval.

Pentru copilul cu dizabilități este prevăzut un regim mai favorabil. Bunicii care sunt angajați ar putea prelua concediul, cu acceptul părinților.

Angajatorii care încadrează părinți cu minimum trei copii ar păstra subvenția de 2.250 de lei lunar. Raportul de muncă trebuie menținut cel puțin 12 luni după încheierea subvenției.

Scutirea de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub 2 ani și veteranii de război este condiționată de respectarea deficitului asumat și de compensarea financiară prin măsuri echivalente.

## Analiza fiscală avertizează asupra finanțării promisiunilor

CC Tax Advisory, într-o analiză relatată de Radar Economic, apreciază eliminarea IMCA, dar consideră că economiile din reducerea cheltuielilor și veniturile suplimentare din conformare nu sunt cuantificate oficial. Analiza apreciază angajamentele privind studiile publice de impact înaintea schimbărilor fiscale, consultarea firmelor, rambursarea la termen a taxei pe valoarea adăugată și calendarul recuperării sumelor pentru concedii medicale.

Firma de consultanță identifică riscuri în impozitarea proprietăților la valoarea de piață, posibila extindere a bazei accizelor, recompensarea inspectorilor fiscali în funcție de încasări și cerința justificării provenienței averii în 6 luni. Evaluarea sa indică posibile efecte asupra inflației, riscul unor impuneri agresive și o problemă constituțională privind sarcina probei în justificarea averii.

Analiza se referă și la impozitarea la ieșire a persoanelor fizice, o sferă diferită de explicația privind companiile din relatarea principală. Aceasta este prezentată ca risc în evaluarea consultanților, nu ca regulă fiscală adoptată.

În aceeași evaluare, pierderea de venituri din taxa pe valoarea adăugată este estimată la aproximativ 30% din potențial. Consultanții avertizează că veniturile insuficiente din conformare ar putea determina introducerea unor taxe în cursul anului.

Cornelia Năstase, fondator și director general al CC Tax Advisory, leagă predictibilitatea de evitarea ordonanțelor cu aplicare rapidă. Ea consideră că schimbările neașteptate ale regulilor reprezintă o sursă de risc pentru firme și condiționează beneficiul eliminării IMCA de evitarea aplicării bruște a altor măsuri, precum reevaluarea proprietăților.

## Investițiile în transporturi primesc surse alternative de finanțare

Obiectivul pentru 2028 este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Proiectele care au ieșit din perioada de eligibilitate PNRR la 31 august 2026 ar urma să fie continuate prin Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bani naționali. Programul urmărește evitarea cheltuielilor de conservare ori oprire a șantierelor.

În cel mult 6 luni, conducerea și consiliile de administrație ale companiilor de transport ar urma să fie alese prin selecție competitivă, potrivit Ordonanței de urgență nr. 109/2011. Sunt vizate CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA, administrațiile portuare, dar și celelalte companii din domeniu.

Mandatele interimare ar trebui să respecte durata legală, iar performanța conducerilor să fie evaluată și publicată anual. În 12 luni, fiecare companie ar urma să primească o direcție strategică: dezvoltare, listarea unei participații minoritare, atragerea investitorilor sau funcționarea ca monopol natural.

Programul propune separarea prin lege a atribuțiilor CNAIR de cele ale CNIR. Din reunirea celor cinci administrații portuare și de căi navigabile ar rezulta două structuri: una numită Administrația Porturilor Maritime Constanța, cealaltă Administrația Unică a Dunării.

O structură specializată în concesiuni și parteneriate între stat și investitori privați ar pregăti analizele de rentabilitate, cu asistența instituțiilor financiare internaționale menționate în document. Obiectivul este o încadrare statistică fără efect asupra datoriei publice și semnarea a minimum trei contracte mari până în 2028.

Printre proiectele avute în vedere se află Terminalul 2 Otopeni și terminalele portuare, alături de spațiile de servicii de pe autostrăzi și de nodurile care leagă mai multe moduri de transport.

## Protecția consumatorilor casnici de gaze se păstrează până în martie 2027

În energie, programul stabilește un obiectiv de 5.800 de megawați de capacități suplimentare până la finalul lui 2027. Din total, 3.600 de megawați ar proveni din surse regenerabile și circa 2.200 de megawați din centrale pe gaze, în principal cele de la Mintia și Iernut.

Schema actuală de protecție pentru consumatorii casnici de gaze ar continua până în martie 2027. Evaluarea este prevăzută în trimestrul IV 2026, împreună cu estimările producției din Neptun Deep.

Despre etapa care urmează evaluării, programul precizează: „Pe baza evaluării, liberalizarea predictibilă a pieței gazelor și trecerea la sprijinul țintit se fac etapizat, după un calendar anunțat din timp, fără șoc de preț.”

**Citește și:**

- [Luca Niculescu mizează pe ministrul digitalizării pentru încasări fiscale mai bune din 2027](https://financiarul.ro/economie/luca-niculescu-indica-digitalizarea-ca-raspuns-la-evaziunea-fiscala/)
- [Guvernul Niculescu a primit 280 de voturi pentru învestire](https://financiarul.ro/politica/guvernul-niculescu-a-primit-280-de-voturi-pentru-investire/)