# PSD cere renunțarea la austeritatea lui Ilie Bolojan după deficitul trimestrial de 9,2% din PIB

> Deficitul trimestrial a urcat de la 5,5% la 9,2% din PIB. PSD cere sprijin pentru firme, în timp ce termenul european de corectare rămâne 2030.

Publicat: 22 octombrie 2026, 10:37 · Actualizat: 22 octombrie 2026, 14:43 · Autor: Vlad Barbu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/romania-conduce-ue-la-deficitul-trimestrial-cu-9-2-de-ce-tinta-de-6/ · Publicație: Financiarul

![deficit bugetar, PSD cere renunțarea la austeritatea lui Ilie Bolojan după deficitul trimestrial de 9,2% din PIB](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-deficit-bugetar-1024x576.webp)

**PSD cere schimbarea politicii economice și renunțarea la austeritatea promovată de fostul premier [Ilie Bolojan](https://financiarul.ro/politica/ilie-bolojan-isi-prezinta-bilantul-la-plecarea-din-guvern-inaintea/), după ce deficitul trimestrial al României a ajuns la 9,2% din produsul intern brut (PIB), comparativ cu 5,5% în trimestrul anterior. În comunicatul transmis după publicarea datelor Eurostat din 21 octombrie 2026, partidul acuză majorările de taxe și restricțiile bugetare că au afectat populația și companiile fără rezultatul fiscal promis.**

Social-democrații solicită achitarea la termen a obligațiilor statului, sprijin pentru industrie și micii antreprenori, precum și protecție pentru persoanele cu venituri mici și medii. Partidul susține că reducerea dezechilibrului bugetar trebuie urmărită și prin stimularea activității economice, nu exclusiv prin taxe mai mari și cheltuieli limitate.

Ilie [Bolojan](https://financiarul.ro/economie/bolojan-leaga-mentinerea-ratingului-romaniei-de-respectarea/) declara în septembrie că păstrarea măsurilor fiscale era necesară pentru continuarea reducerii deficitului. Noua dispută privește însă un rezultat trimestrial: acesta nu stabilește automat ratarea obiectivului de aproximativ 6% din PIB pentru întregul an.

## Comparația dintre premieri acoperă un trimestru cu trei conduceri ale Guvernului

PSD asociază Guvernul Bolojan cu rezultatul din trimestrul al doilea al anului 2026, iar Guvernul Ciolacu cu deficitul de 7,7% din PIB din perioada aprilie-iunie 2025. Diferența anuală dintre aceste rezultate trimestriale este de 1,5 puncte procentuale.

Marcel Ciolacu, fost prim-ministru, a demisionat la 5 mai 2025. Cătălin Predoiu a exercitat interimatul, iar Bolojan a preluat conducerea Executivului la 23 iunie 2025. Trimestrul folosit de PSD ca reper a cuprins, astfel, trei conduceri succesive ale Guvernului și nu poate constitui bilanțul integral al unui singur premier.

Încasările, calendarul plăților, deciziile luate anterior și evoluția economiei influențează rezultatul bugetar al unei perioade. Comparația dintre cele două trimestre nu reprezintă nici o comparație între bilanțurile anuale ale guvernelor.

Partidul invocă și revizuirea estimării Eurostat pentru ianuarie-martie 2026: valoarea publicată în iulie, de 3,6% din PIB, a devenit 5,5% la raportarea din octombrie. PSD îl acuză pe Bolojan că ar fi încercat să ascundă situația finanțelor publice. Revizuirea statistică nu dovedește, prin ea însăși, o ascundere intenționată. Primele două trimestre din 2026 au în continuare valori provizorii, supuse unor posibile revizuiri.

## Raportarea Eurostat măsoară altceva decât execuția cash

Indicatorul Eurostat pentru aprilie-iunie raportează deficitul acelei perioade la PIB-ul trimestrial, folosind date ajustate sezonier, adică prelucrate pentru a limita influența variațiilor care se repetă în cursul anului. Nu este suma deficitului acumulat în primul semestru și nu utilizează PIB-ul anual ca bază.

Obiectivul bugetar de aproximativ 6% privește, în schimb, anul întreg. Compararea sa directă cu procentul trimestrial amestecă intervale și baze de calcul diferite.

O altă diferență privește contabilizarea operațiunilor. Ministerul Finanțelor publică execuția cash, centrată pe încasările și plățile efective. Metodologia europeană ESA utilizează contabilitatea de angajamente, în care înregistrarea obligațiilor contează separat de momentul transferării banilor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul cash după șase luni din 2026 însuma 41,03 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB. Pentru intervalul echivalent din 2025, valorile erau de 69,80 miliarde de lei și 3,64% din PIB.

După nouă luni din 2026, aceeași execuție indica 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB. Cu un an înainte, diferența dintre cheltuieli și venituri fusese de 102,47 miliarde de lei, reprezentând 5,35% din PIB.

Comparațiile cu anul anterior indică un deficit cash mai mic. Seria trimestrială Eurostat arată deteriorarea dintre primele două trimestre ale anului curent. Cele două evoluții descriu metode și intervale distincte.

## România are cel mai mare deficit trimestrial din Uniunea Europeană

Datele Eurostat publicate miercuri, 21 octombrie 2026, plasează România pe prima poziție în Uniunea Europeană (UE) după deficitul ajustat sezonier din trimestrul al doilea. Creșterea față de primele trei luni, de 3,7 puncte procentuale, a fost și cea mai mare deteriorare trimestrială dintre statele membre.

Potrivit datelor Eurostat, media deficitului în Uniune a crescut de la 3,1% din PIB în primul trimestru la 3,5% în al doilea. Pentru zona euro, valorile au fost 3,2%, respectiv 3,3%. Distanța României față de media UE ajungea astfel la 5,7 puncte procentuale.

Următoarele poziții în clasamentul trimestrial erau ocupate de:

- Ungaria, cu un deficit de 7,2% din PIB, cu două puncte procentuale sub România;
- Polonia, cu 5,9% din PIB;
- Belgia și Bulgaria, fiecare cu 5,3% din PIB;
- Franța, cu 5,1% din PIB.

Seria României nu descrie o evoluție continuă într-o singură direcție. După reperul din aprilie-iunie 2025, deficitul a fost de 7,1% din PIB în trimestrul al treilea și de 7,3% în trimestrul al patrulea, înaintea reducerii din primele trei luni ale anului 2026 și a creșterii ulterioare.

## Deficitul anual s-a redus în 2025, dar a rămas primul din UE

În seria anuală Eurostat, România a trecut de la un deficit de 6,6% din PIB în 2023 la 9,2% în 2024, apoi la 7,8% în 2025. Pentru ultimul an, estimarea din aprilie fusese de 7,9%, înaintea actualizării publicate la 21 octombrie 2026.

Reducerea anuală din 2025 și deteriorarea trimestrială din primăvara lui 2026 se referă la perioade diferite. Niciuna nu o anulează pe cealaltă.

Publicarea anuală cuprinde anii 2022-2025 și folosește a doua notificare înaintată în 2026 de statele membre pentru procedura de deficit excesiv.

În 2025, România s-a situat pe primul loc în Uniune la deficitul anual. Polonia a urmat-o, cu 7,2% din PIB, apoi Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. Deficite de cel puțin 3% din PIB au înregistrat, în total, unsprezece state membre.

Doar patru țări au încheiat anul cu excedent: Cipru, cu 3,6% din PIB, Danemarca, cu 2,9%, Grecia, cu 2%, și Portugalia, cu 0,7%. Restul statelor au avut deficit.

La nivelul UE, rezultatul anual a rămas la un deficit de 3,1% din PIB în 2025, identic cu cel din 2024. Zona euro a consemnat 3% în fiecare dintre cei doi ani.

Cheltuielile administrațiilor publice din Uniune au reprezentat 49,4% din PIB în 2025, iar veniturile 46,3%. În zona euro, ponderile corespunzătoare au fost de 49,8% și 46,8%. Ambele categorii au avut ponderi mai mari decât în anul precedent.

## PSD leagă critica fiscală de consum și puterea de cumpărare

Pentru susținerea criticilor, PSD invocă o contracție economică de 2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 și o reducere anuală de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie. Partidul atribuie austerității recesiunea, scăderea consumului și inflația și califică rezultatele economice drept cele mai slabe obținute de un premier român.

Potrivit Eurostat, inflația anuală armonizată, indicatorul folosit pentru comparațiile dintre statele membre, a fost de 6,5% în România în septembrie 2026. Era cea mai ridicată din UE, unde media se situa la 3,8%.

Datele statistice publicate la 9 octombrie indicau stagnarea economiei în trimestrul al doilea față de primele trei luni din 2026. Pentru primul semestru, seria brută arăta o contracție de 0,6% comparativ cu prima jumătate a anului 2025. Reducerea consumului s-a numărat printre cauzele principale.

În mai 2026, salariul mediu real, calculat prin ajustarea venitului salarial cu evoluția prețurilor, era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în mai 2025. În august, scăderea față de aceeași lună a anului anterior ajunsese la aproximativ 0,5%, fără să se întrerupă șirul de paisprezece luni de declin.

Indicele pensiei medii reale s-a situat la 98,1% în trimestrul al doilea, raportat la trimestrul anterior. Aceasta însemna o pierdere de putere de cumpărare de aproximativ 1,9% în intervalul respectiv.

Oficiul Național al Registrului Comerțului a consemnat 4.782 de intrări în insolvență în rândul firmelor și persoanelor fizice autorizate în primele opt luni din 2026. Numărul era cu 4,85% peste cel din perioada corespunzătoare a anului anterior.

În iunie 2026 erau cu peste 64.000 de salariați mai puțini decât în iunie 2025, potrivit unei analize Ziarul Financiar bazate pe datele INS.

## Datoria a crescut în lei, deși ponderea trimestrială a coborât

Potrivit Eurostat, datoria administrației publice a ajuns la aproximativ 1.196,4 miliarde de lei la încheierea lunii iunie 2026. La sfârșitul lui martie, suma era de aproape 1.169,9 miliarde de lei.

În raport cu PIB-ul, evoluția a fost inversă: ponderea datoriei a coborât de la 59,7% la 59,4%. Reducerea acestui raport nu a însemnat o diminuare a sumei datorate.

În seria anuală, datoria guvernamentală a României reprezenta 49,4% din PIB în 2023, 54,6% în 2024 și 58,9% în 2025. PIB-ul nominal a crescut în aceiași ani: de la 1.587 de miliarde de lei la aproape 1.767 de miliarde, apoi la 1.929,930 miliarde de lei.

La nivelul UE, datoria a urcat de la 80,3% din PIB la finalul anului 2024 la 81,5% la sfârșitul lui 2025. În zona euro, creșterea a fost de la 86,6% la 87,7%.

Comparația dintre state pentru anul 2025 arată următoarele niveluri:

Cele mai mici ponderi au fost în Estonia, 24% din PIB, Luxemburg, 26%, Danemarca, 27,2%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 34,8%, Suedia, 35,1%, și Lituania, 39,3%.

Douăsprezece state aveau datorii de peste 60% din PIB. Cele mai ridicate ponderi erau în Grecia, 145,4%, Italia, 136,7%, Franța, 115,7%, Belgia, 108,1%, și Spania, 100,5%.

## Facturile pentru investiții nu echivalează cu valoarea contractelor multianuale

În Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, Ministerul Dezvoltării anunța la 10 septembrie epuizarea fondurilor disponibile. Solicitările noi de transfer au fost suspendate începând cu 11 septembrie, până la suplimentarea bugetului.

Bolojan a indicat la 19 octombrie facturi în sold de 2,4 miliarde de lei pentru acest program. Plata lor ar putea fi susținută prin rectificare bugetară și redistribuirea fondurilor disponibile.

Facturile în sold nu sunt în mod obligatoriu toate arierate. Termenul desemnează obligațiile de plată al căror termen de scadență a fost depășit.

Pentru transporturi, fostul premier a menționat contracte semnate de peste 30 de miliarde de euro, în raport cu un buget mediu anual pentru investiții de aproximativ 6 miliarde de euro. Aceste contracte au plăți distribuite pe mai mulți ani; valoarea lor integrală nu reprezintă o obligație de achitat în 2026.

Plățile destinate investițiilor publice sunt încadrate într-o categorie distinctă de cheltuieli. Valoarea totală a contractelor semnate trebuie separată de facturile încă neplătite, de plățile amânate și de obligațiile reportate pentru exercițiile următoare. Potrivit Mediafax, informațiile disponibile public nu permit stabilirea cu certitudine a sumei tuturor facturilor neachitate, a plăților amânate și a celorlalte obligații bugetare reportate în exercițiile următoare.

## Încasările europene și împrumuturile au tratamente contabile diferite

Ministerul Finanțelor raporta la 16 octombrie încasări prin PNRR de 13,27 miliarde de euro. Alte 6,43 miliarde de euro corespundeau ultimelor două cereri de plată.

Pentru componenta de granturi, la sfârșitul lui septembrie veniturile erau de 22,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile plătite însumau 27,19 miliarde. Diferența de 4,92 miliarde de lei reprezenta un decalaj între momentul încasării fondurilor și cel al efectuării plăților, nu o pierdere definitivă a banilor.

Prin programul european SAFE, România are alocate împrumuturi însumând aproximativ 16,68 miliarde de euro. În august a intrat o prefinanțare de circa 2,5 miliarde de euro, iar după nouă luni plățile făcute prin program însumau 6,34 miliarde de lei.

Fondurile europene care urmează să fie încasate, împrumuturile, contractele multianuale și cheltuielile efectuate au naturi contabile distincte. Adunarea lor directă nu oferă valoarea deficitului.

Pentru 2026, strategia Ministerului Finanțelor indică aproximativ 278,5 miliarde de lei drept necesar brut de finanțare. Suma acoperă deficitul și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, această din urmă componentă fiind estimată la circa 150,7 miliarde de lei.

## România trebuie să corecteze deficitul excesiv până în 2030

Din aprilie 2020, România este vizată de procedura europeană de deficit excesiv, declanșată după depășirea plafonului de 3% din PIB prevăzut de regulile Uniunii. Dezechilibrele au persistat în anii următori, iar Comisia Europeană și Consiliul UE au cerut măsuri pentru stabilizarea finanțelor publice.

Consiliul Uniunii Europene a revizuit recomandările pentru România la 8 iulie 2025 și a fixat anul 2030 ca termen pentru corectarea deficitului excesiv.

Pentru 2026, recomandarea limitează creșterea nominală a cheltuielilor publice nete la 2,6%. Acest plafon privește un indicator diferit de deficitul bugetar și reprezintă o condiție urmărită în evaluarea europeană a politicii fiscale.