# România riscă o recesiune ușoară în 2026, spune Consiliul Fiscal. Consolidarea bugetară frânează economia

> Consiliul Fiscal nu exclude o recesiune ușoară în 2026, în timp ce deficitul de 6,2% din PIB și datoria publică pun presiune pe economie.

Publicat: 8 septembrie 2026, 20:10 · Actualizat: 8 septembrie 2026, 20:10 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/romania-risca-o-recesiune-usoara-in-2026-spune-consiliul-fiscal/ · Publicație: Financiarul

![Portofel plin înainte de recesiune ușoară](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/09/recesiune-usoara-in-2026-1024x683.jpg)

**Scenariul de bază pentru economie s-a schimbat de la încetinire la posibilitatea unei contracții în 2026, după ce primele date din an au arătat stagnare trimestrială și scădere anuală. Consiliul Fiscal spune în raportul anual pentru 2025, potrivit [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/economie/consiliul-fiscal-nu-exclude-ca-romania-sa-intre-intr-o-recesiune-usoara-in-2026-cum-arata-prognozele-pentru-2027-3937907), că o recesiune ușoară nu poate fi exclusă.**

România intră astfel într-un an în care reducerea deficitului frânează cererea, iar oprirea consolidării ar împinge datoria pe o traiectorie nesustenabilă. Pentru 2026, scenariul analizat de instituție are ca reper o țintă de deficit de 6,2% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Consiliul Fiscal, instituția care analizează consolidarea bugetară, datoria publică și economia României, plasează acest risc într-un context deja slab. În primul trimestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în ritm anual pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, iar față de trimestrul precedent economia a stagnat, după o scădere de 1,9% în ultimele trei luni din 2025.

„O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”, arată Consiliul Fiscal, instituție de analiză fiscal-bugetară, în raportul anual pentru 2025.

Intervalul prognozelor pentru 2026 trece prin zero. Comisia Europeană estimează un avans de 0,1%, aceeași valoare apare și în prognoza instituției de specialitate, redusă de la 1%, FMI vede o creștere de 0,7%, iar BERD anticipează o contracție de 0,2%.

Pentru 2027, toate instituțiile incluse în analiză indică o revenire economică. FMI estimează o creștere de 2,5%, Comisia Europeană de 2,3%, iar BERD de 1,8%, într-un tablou în care Consiliul Fiscal vede investițiile și fondurile europene drept principalii susținători ai economiei.

Structura slăbiciunii din primul trimestru arată unde se vede deja frâna fiscală. Construcțiile și activitățile culturale și recreative au avut contribuții pozitive, în timp ce comerțul, transportul și HoReCa, industria, sectorul IT&C, tranzacțiile imobiliare și administrația publică au avut contribuții negative.

Și consumul gospodăriilor a avut o contribuție negativă la evoluția economică. Scăderea a fost limitată de consumul guvernamental și de investiții, iar Consiliul Fiscal estimează că abia din 2027 consumul privat ar putea redeveni motor de creștere, pe fondul temperării inflației și al redresării veniturilor reale ale populației.

## Datoria publică urcă rapid dacă ajustarea fiscală se oprește

Costul imediat al consolidării este o economie mai slabă, dar alternativa descrisă de Consiliul Fiscal este o deteriorare mult mai rapidă a finanțării statului. Datoria publică a ajuns la 59,6% din PIB la sfârșitul anului 2025, cu cinci puncte procentuale peste nivelul de cu un an înainte, și a urcat la 60,2% în aprilie 2026.

În scenariul „no-policy-change”, în care măsurile deja adoptate sunt aplicate în 2026, dar consolidarea nu mai continuă din 2027, datoria publică ar crește în medie cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an. În acest scenariu, ar depăși 70% din PIB în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de 100% din PIB în 2039.

„Măsurile adoptate în anul 2025 au atenuat dinamica explozivă a datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Deși proiecția datoriei pe termen lung este una ipotetică, întrucât piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa cu mult înainte de atingerea pragurilor menționate, dinamica proiectată subliniază necesitatea continuării procesului de consolidare bugetară”, arată Consiliul Fiscal, instituție de analiză fiscal-bugetară, în raportul anual pentru 2025.

Presiunea nu se vede doar în stocul datoriei, ci și în finanțarea anuală. Dacă reducerea deficitului s-ar opri, necesarul brut de finanțare al statului, adică refinanțarea datoriei ajunse la scadență plus acoperirea deficitului, ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la 20% în 2034.

În același scenariu, cheltuielile cu dobânzile ar crește de la circa 3% din PIB în 2026 la aproximativ 5% în 2034. Iar circa 53% din datoria publică este în valută, ceea ce o face sensibilă la deprecierea leului.

Consiliul Fiscal include și un scenariu de stabilizare. Dacă România ar ajunge în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial, datoria publică ar atinge un vârf de 62-65% din PIB în perioada 2027-2028, după care ar începe să scadă, iar deficitul bugetar ar coborî sub 3% din PIB.

Instituția notează însă că menținerea consolidării doar prin înghețarea în continuare a cheltuielilor sociale și de personal sau prin noi creșteri ale poverii fiscale ar fi dificilă social și politic. Alternativa indicată este creșterea veniturilor printr-o colectare mai eficientă, dar testul principal, TVA, nu confirmă încă acest canal.

## Colectarea TVA nu a livrat veniturile suplimentare promise

Încasările din TVA au crescut în 2025, dar nu la nivelul care ar fi indicat o colectare mai bună. Statul a încasat 133,9 miliarde de lei, cu 13 miliarde de lei, respectiv 10,7%, peste anul precedent, însă cu 2,2 miliarde de lei sub nivelul prevăzut în bugetul inițial.

Creșterea a fost susținută de majorarea cotei standard de la 19% la 21%, aplicată din 1 august 2025, și de înlocuirea cotelor reduse de 5% și 9% cu o singură cotă de 11%. Ministerul Finanțelor a estimat că modificarea cotelor de TVA va aduce aproximativ șase miliarde de lei în plus la buget.

Consiliul Fiscal a calculat că, ținând cont de avansul consumului privat de 8,1% și de noile cote de TVA, bugetul ar fi trebuit să încaseze aproximativ 135,4 miliarde de lei în 2025, față de suma efectiv colectată de 133,9 miliarde de lei.

„În consecință, execuția veniturilor din TVA nu oferă dovezi privind îmbunătățirea eficienței colectării acestora, care ar fi trebuit să genereze venituri suplimentare de 5,7 miliarde de lei, conform proiecțiilor inițiale ale Ministerului Finanțelor”, arată Consiliul Fiscal, instituție de analiză fiscal-bugetară, în raportul anual pentru 2025.

Instituția atrage atenția că veniturile suplimentare estimate din combaterea evaziunii nu ar trebui introduse anticipat în buget, ci recunoscute numai după ce apar efectiv în execuție. România a fost descrisă de redacție drept [stagflaționistă](https://financiarul.ro/?p=305124) în 2026, cu inflație anuală de 8,2% în iulie, față de media UE de 3,0%, și șomaj de 6,4%, față de 6,1% în UE.

România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 30%, echivalentul a 9,2 miliarde de euro. În 2025, statul a colectat din TVA aproximativ 7,1% din PIB, cel mai redus nivel dintre statele din Europa Centrală și de Est analizate în raport, față de 8% din PIB în Slovenia și 9,6% în Bulgaria.

Consiliul Fiscal estimează că reducerea deficitului de încasare a TVA și a celui aferent impozitului pe profit, împreună cu recuperarea obligațiilor restante ale companiilor aflate în insolvență sau faliment, ar putea aduce venituri suplimentare de peste 1,5% din PIB.

**Citește și:**

- [Alexandru Petrescu, Președinte ASF: De la consolidarea pieței interne la ambiția regională a capitalului românesc](https://financiarul.ro/economie/alexandru-petrescu-presedinte-asf-de-la-consolidarea-pietei-interne-la-ambitia-regionala-a-capitalului-romanesc/)
- [Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Rolul Autorității de Supraveghere Financiară în consolidarea poziției economice a României](https://financiarul.ro/actualitate/alexandru-petrescu-presedinte-asf-rolul-autoritatii-de-supraveghere-financiara-in-consolidarea-pozitiei-economice-a-romaniei/)
- [Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața asigurărilor, între creștere și consolidarea echilibrelor structurale](https://financiarul.ro/actualitate/alexandru-petrescu-presedinte-asf-piata-asigurarilor-intre-crestere-si-consolidarea-echilibrelor-structurale/)