# Schimbare neașteptată la pensii: Ce îi așteaptă pe cei cu venituri mai mari

> Legea nr. 141/2025 aduce din nou impozitarea pensiilor care depășesc 3.000 de lei. Avocaţii spun că măsura ar încălca Constituţia, iar Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în următoarele l...

Publicat: 14 noiembrie 2025, 20:16 · Autor: Nicoleta Preda · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/schimbare-neasteptata-la-pensii-ce-ii-asteapta-pe-cei-cu-venituri-mai-mari/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/11/schimbare_neasteptata_la_pensii_ce_ii_asteapta_pe_cei_cu_venituri_mai_mari-1024x621.webp)

**Legea nr. 141/2025 aduce din nou impozitarea pensiilor care depășesc 3.000 de lei. Avocaţii spun că măsura ar încălca Constituţia, iar Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în următoarele luni. **

  "Modificările aduse Codului fiscal prin Legea nr. 141/2025 au reintrodus, sub o nouă formă, obligaţia pensionarilor cu pensii mai mari de 3.000 de lei de a plăti contribuţia la sănătate (CASS) pentru partea de venit care depășește acest prag. Practic, începând cu 1 august 2025, casele de pensii au început să rețin 10% din suma care trece peste limita de 3.000 de lei, ceea ce înseamnă o diminuare directă a pensiei nete încasate de sute de mii de persoane.  Această măsură nu este una izolată, ci face parte dintr-o serie de încercări mai vechi ale statului de a identifica surse suplimentare de finanțare în zona pensiilor. În forma sa de dinainte de decembrie 2021, legislaţia era foarte clară: pensionarii nu plăteau CASS pentru veniturile din pensii, iar aceste venituri nici măcar nu figurau în categoria celor supuse contribuţiilor la sănătate. Era un regim care reflecta atât realităţile sociale, cât și un principiu constituţional elementar - acela potrivit căruia persoanele care au contribuit decenii întregi la sistemul public de pensii trebuie să beneficieze de veniturile lor integrale, fără a suferi taxări suplimentare care să le diminueze considerabil traiul.  Schimbarea majoră a venit odată cu OUG nr. 130/2021, prin care guvernul de atunci a încercat să introducă un nou tip de taxare: pensionarii cu pensii ce depășeau 4.000 de lei urmau să plătească CASS pentru partea ce depășea acest prag. Justificarea oficială era, și atunci, una de "echilibrare bugetară", însă lipsită de un fundament constituţional solid. Curtea Constituţională a intervenit rapid și, prin decizia nr. 650/2022, a declarat neconstituţionale respectivele dispoziţii, stabilind fără echivoc că impunerea unei asemenea contribuţii încalcă principiile egalităţii, proporţionalităţii și protecţiei dreptului de proprietate asupra pensiei. A fost un moment în care rolul de garant al respectării Constituţiei s-a manifestat ferm, reinstaurând un regim fiscal echitabil pentru pensionari.  Cu toate acestea, Legea nr. 141/2025 revine la același mecanism respins anterior, doar că într-o formă cosmetizată și cu un prag mai redus - 3.000 de lei. Justificarea este din nou una subtil demagogică, invocând necesitatea unor măsuri de "austeritate" într-un context economic complicat. În realitate, însă, efectul imediat este o reducere semnificativă a veniturilor unor persoane care, în marea lor majoritate, depind total de pensie pentru a-și asigura un trai minim decent. Cei cu pensii apropiate de pragul stabilit sunt printre cei mai afectaţi: reținerea de 10% din sumele ce trec de acest nivel, chiar dacă poate părea mică la prima vedere, generează în timp o diminuare serioasă a resurselor disponibile zilnic.  Mai grav este faptul că această măsură contravine flagrant principiului contributivităţii, fundament al sistemului public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei trebuie să reflecte contribuţiile virate în timpul activităţii profesionale. Conform Legii nr. 360/2023, principiul contributivităţii reprezintă baza pe care se calculează drepturile de pensie: cu cât contribuţiile au fost mai mari, cu atât pensia trebuie să fie mai mare. Prin urmare, taxarea suplimentară a pensiilor mai mari echivalează în practică cu penalizarea persoanelor care au contribuit mai mult la sistemul public. Un exemplu elocvent îl reprezintă cei care au lucrat în condiţii speciale, cum ar fi minerii, pentru care contribuţiile au fost constant mai ridicate decât cele ale angajaţilor din alte domenii. Cu toate acestea, în prezent, pensiile acestora sunt diminuate prin mecanisme fiscale similare celor deja declarate neconstituţionale în 2022.  Prin modul în care este concepută, noua reglementare creează o nepotrivită diferenţiere între persoane aflate în aceeași situație juridică - beneficiari ai veniturilor din pensii. Introducerea unui prag de 3.000 de lei pentru aplicarea CASS doar pentru unii pensionari reprezintă o formă directă de discriminare, încălcând dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii și fără discriminări. Or, prin acest mecanism, pensionarii care au contribuit mai mult la sistem sunt "pedepsiţi" prin impunerea unei contribuţii suplimentare, în timp ce alte categorii cu pensii sub prag rămân scutite. Rezultatul este o distorsionare flagrantă a modului în care se acordă drepturile de pensie, transformând contribuția obligatorie pentru sănătate într-un veritabil impozit suplimentar - unul cu caracter discriminatoriu și lipsit de o justificare legitimă.  Mai mult, această contribuţie de 10% reprezintă o ingerinţă directă în dreptul de proprietate asupra pensiei, care este considerată "bun" în sensul jurisprudenţei CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri că orice diminuare substanţială a unui venit de acest tip trebuie să fie justificată prin motive reale de interes public, proporţionale cu scopul urmărit și fundamentate în mod obiectiv. În cazul de față, statul nu oferă pensionarilor care plătesc această contribuţie niciun beneficiu suplimentar în domeniul sănătăţii, ceea ce accentuează caracterul nejustificat al diferenţierii. Ei nu obţin acces prioritar la servicii medicale, nu primesc tratamente preferenţiale și nu sunt incluși în programe speciale. Contribuţia devine, astfel, un impozit mascat, pur și simplu, fără nicio legătură cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate.  Inevitabil, această măsură legislativă a generat reacţii puternice în rândul pensionarilor, mulţi dintre ei adresându-se deja instanțelor de judecată pentru recuperarea sumelor reținute. Totodată, au fost ridicate numeroase excepţii de neconstituționalitate, Curtea Constituţională fiind chemată din nou să stabilească dacă statul a încălcat sau nu limitele impuse de legea fundamentală. Dacă CCR va da eficiență propriilor sale precedente, așa cum a făcut în 2022, este foarte probabil ca respectivele prevederi ale Legii nr. 141/2025 să fie declarate neconstituţionale. Într-un astfel de scenariu, statul va fi obligat să restituie toate sumele reținute nelegal, împreună cu dobânda legală penalizatoare. Impactul bugetar ar putea fi uriaș, cu atât mai mult cu cât măsura afectează un număr mare de beneficiari ai sistemului public de pensii.  Astfel, statul riscă să se afle într-o situaţie paradoxală: pentru a obţine resurse bugetare rapide, sacrifică drepturile uneia dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, dar pe termen mediu se poate confrunta cu obligaţia de a plăti sume mult mai mari în urma deciziilor instanțelor. lar acest ciclu al unor măsuri adoptate rapid și contestate, apoi invalidate, subminează în mod evident încrederea cetățenilor în politicile publice și în stabilitatea legislativă, elemente esenţiale într-un stat de drept.  În cele din urmă, discuţia despre contribuția CASS aplicată pensiilor peste 3.000 de lei nu este doar despre bani. Este despre modul în care statul înțelege să respecte principiile constituţionale, despre corectitudine, proporționalitate și despre tratamentul cuvenit unei generaţii care, timp de decenii, a susținut prin munca sa sistemul public. Orice măsură fiscală poate fi discutată, dar atunci când statul lovește exact în veniturile celor care depind integral de ele, prezentând totul ca pe o "austeritate necesară", este firesc ca cetățenii și instanțele să reacționeze. lar dacă reacţia va duce, din nou, la declararea neconstituţionalităţii unor asemenea prevederi, efectele financiare asupra bugetului de stat vor fi considerabile - dar nu mai mari decât costurile sociale și morale deja generate."

## Contextul schimbărilor fiscale la pensii

## Impactul noii legi asupra pensiilor mari

### Problemele de constituționalitate

## Controverse și reacţii privind constituționalitatea

## Ce urmează pentru pensionari și autorităţi