# Viitorul IT-ului. Iulian Stanciu. „Va fi ca specializarea la neurochirurgie” și va cere 9 ani de studiu

> Iulian Stanciu, antreprenor și fost CEO e-MAG, compară viitorul IT cu neurochirurgia, estimând 9 ani de studiu.

Publicat: 16 iulie 2026, 13:53 · Autor: Tudor Dima · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/economie/viitorul-it-ului-iulian-stanciu-va-fi-ca-specializarea/ · Publicație: Financiarul

![Iulian Stanciu IT, Viitorul IT-ului. Iulian Stanciu. "Va fi ca specializarea la neurochirurgie" și va cere 9 ani de studiu](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/07/iulian-stanciu-it-1024x683.jpg)

La emisiunea ZF Live de marți, Iulian Stanciu (antreprenor și fost CEO e-MAG) a descris punctul în care dezvoltarea software începe să se rupă în două: agenții AI preiau progresiv execuția tehnică de bază, iar valoarea economică rămâne la cei care înțeleg arhitectura sistemelor suficient de bine încât să dea comenzi corecte și să verifice rezultatul. Faptul nou pentru piața muncii este capătul modelului de intrare rapidă în IT, în care 2-3 ani de pregătire erau suficienți pentru un job accesibil.

Companiilor de tehnologie li se schimbă astfel centrul de cost și de recrutare: sarcinile cu valoare adăugată redusă intră în zona de automatizare, în timp ce rolurile de arhitectură AI și supraveghere rămân dependente de expertiză umană profundă. În termeni de capital uman, piața se împarte între execuție standardizabilă și competențe rare, cu efect direct asupra felului în care sunt alocate bugetele salariale.

> „IT-ul aşa cum a fost până acuma va fi disruptive, în sensul în care nu mai înveţi doi-trei ani şi pe urmă gata, ţi-ai găsit job uşor. IT-ul va fi ca specializarea la neurochirurgie în medicină în care se studiază 9 ani. Deci va trebui să studiezi mult mai mult pentru a înţelege în profunzime arhitecturi de sisteme şi cum funcţionează, astfel încât să ştii ce să-i ceri agentului ai să facă OK şi să ştii dacă a făcut bine şi n-a făcut bine.”

Comparația făcută de Stanciu mută discuția din zona entuziasmului pentru instrumente în zona randamentului economic al competenței. Dacă în vechiul model 2-3 ani de formare puteau deschide un traseu profesional rapid, noul prag invocat este de 9 ani, adică de trei-patru ori mai mult timp de pregătire decât în formula de intrare care a alimentat ani la rând piața de outsourcing.

## Piața muncii din IT se redefinește

Miza pentru angajatori nu este dispariția industriei IT, ci mutarea profitabilității către rolurile care pot integra și controla munca automatizată. Potrivit [zf.ro](https://www.zf.ro/zf-live/sfarsitul-it-ului-usor-vrea-ajunga-programator-era-fie-gata-studieze-23193735), nevoia de arhitecți și de specialiști capabili să evalueze corect ceeața ce produce un agent AI rămâne ridicată, în timp ce segmentul de sarcini tehnice de bază intră sub presiune directă.

Iulian Stanciu a legat explicit valoarea profesională de capacitatea de a reproduce și verifica munca executată de agentul AI, nu doar de a folosi instrumentul.

> „Deci e foarte important asta, să ştii tu să faci tot ce face el pentru a ştii dacă a făcut bine şi n-a făcut bine şi pentru a-l putea calibra corect. Deci nevoia de arhitecţi şi de oameni în zona asta va fi în continuare mare şi acei oameni sunt cei care vor reuşi să câştige bine şi să aibă succes pe urmă.”

## Impactul AI asupra companiilor și recrutării

Pentru companiile care operează cu marje sensibile la costul forței de muncă, implicația este clară: avantajul nu mai vine din extinderea echipelor pe sarcini repetitive, ci din densitatea de expertiză care poate controla calitatea rezultatului generat automat. Sursa nu precizează volumul exact al locurilor de muncă ce vor fi afectate și nici intervalul în care agenții AI vor domina complet dezvoltarea de cod la nivel de bază, dar direcția descrisă este una de comprimare a rolurilor entry-level și de premiumizare a competențelor avansate.

Tranziția se vede într-un moment în care tehnologia mută deja bani în alte segmente ale economiei. Deficitul de cont curent al României s-a redus cu 600 milioane euro în primele cinci luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, până la 11,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă un minus de 5% an/an, pe fondul scăderii consumului. În paralel, datoria externă totală, publică și privată, a urcat la 231 miliarde euro, iar 55% din acest total reprezintă datoria statului, conform datelor BNR.

Și în sectorul corporativ local apar semnale care separă slăbiciunea ciclică de cererea încă prezentă pentru activitate economică legată de tehnologie. În pofida presiunii din IT&C, acest sector a rămas motorul pieței de birouri: cererea netă a crescut cu 13% în prima jumătate a anului, până la 71.000 mp, potrivit datelor Crosspoint. Creșterea arată că, deși structura cererii de competențe se schimbă, companiile continuă să susțină prezență operațională și recrutare în zonele considerate critice.

Pe piața de capital locală, apetitul pentru execuție standardizată și costuri reduse se vede într-un alt colț al tehnologiei financiare: din fiecare 100 lei tranzacționați în acest an, 3,6 lei au mers spre ETF-uri, de aproape patru ori mai mult decât în 2025.

**Citește și:**

- [IT-ul cere 9 ani de studiu. Valoarea economică migrează spre arhitectura AI. Ce înseamnă pentru angajații din domeniu](https://financiarul.ro/economie/it-ul-cere-9-ani-de-studiu-valoarea-economica-migreaza-spre-arhitectura/)
- [Surpriza pe piața medicală privată. MedLife raportează afaceri de 856 milioane lei](https://financiarul.ro/companii/surpriza-pe-piata-medicala-privata-medlife-raporteaza-afaceri-de-856-milioane-lei/)
- [Investitia uriașă care schimba piață medicala. Ce decizie a luat MedLife la Sibiu](https://financiarul.ro/companii/investitia-uriasa-care-schimba-piata-medicala-ce-decizie-a-luat-medlife-la-sibiu/)