Cât de rea este situaţia României?

 
Dupa anii de avânt economic robust, cu rate de crestere ale PIBului de peste 7%, investitii straine directe masive si exporturi relativ bine dezvoltate, economia României este amenintata acum de o aterizare dura, scrie ziarul german Tagesspiegel.
 
Ministrul de finante, Gheorghe Pogea, se asteapta in primul trimestru al anului 2009 la o crestere de doar 1%. Criza financiara  internationala a redus masiv cererea pe cele mai importante piete externe ale României – Germania, Franta si Italia – , producând probleme industriei românesti de automobile si furnizorilor. Lunile trecute, 120.000 de români si-au pierdut locul de munca, iar rata somajului ar putea creste anul acesta de la 5,3 la 7%.
 
Prin disparitia investitiilor straine directe, incasari mai mici la buget si cheltuieli sociale in crestere in conditiile somajului mai ridicat, României ii lipsesc banii pentru programe economice conjuncturale dupa modelul occidental. Ariel Emirian, de la banca Societe Generale, considera insa o prabusire economica a tarii drept improbabila. „Nu cred intr-un crah financiar al României, nu este aceeasi situatie ca in Ungaria”, declara acesta portalului online EurActiv.
 
România este, dupa Ungaria si Letonia, cea de-a III-a tara membra a Uniunii Europene care este nevoita sa ceara ajutorul UE si al FMI. Faptul ca aceste institutii nu acorda credite fara anumite conditii venite de  la Bruxelles sau Washington (sediul FMI) a fost deja simtit pe pielea lor  de guvernele de la Budapesta si Riga.
 
Astfel, solicitarea centrala la adresa celor doua tari afectate de criza este aceea de reducere a cheltuielilor bugetare. În Letonia , unde guvernul s -a destramat in urma crizei economice, s-au inmultit vocile care cer o renegociere a conditiilor de creditare, insa comisarul pentru economie al UE, Joaquin Almunia, a facut clar faptul ca si noul guvern leton al premierului desemnat Valdis Dombrovskis va trebui sa respecte conditiile dure impuse de Bruxelles.
 
În fondul de criza al UE, din care Ungaria si Letonia au beneficiat deja de 6,5 respectiv 3,1 miliarde de euro, se mai afla la dispozitie 15 miliarde de euro. Fondul a fost gândit pentru ajutorarea membrilor UE din afara zonei euro, care ajung in dificultate de plata. Comisia UE asteapta totodata de la acele tari membre ale UE a caror economie are conexiuni strânse cu România sa sara si ele in ajutor cu credite. În cazul Letoniei de exemplu, au sosit credite din Suedia si Estonia.
 
Nu se stie inca daca România va ramâne ultima tara care are nevoie de ajutor din fondul UE. Comisarul Almunia si ministrul german de finantte, Peer Steinbrueck, se arata convinsi ca fondul, care totalizeaza 25 de miliarde de euro, nu va trebui sa fie majorat din nou. În orice caz, la nevoie ar putea fi pusi la dispozitie mai multi bani, spune Almunia.
Un astfel de caz nu poate fi acum exclus de nimeni, mai ales ca ministrul britanic de finante Alistair Darling cita estimari conform carora tarile central si est-europene vor trebui anul acesta sa umple o gaura financiara de circa 100 de miliarde de dolari.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata