# Aliații lui Trump se tem de un război fără sfârșit cu Iranul petrolul a sărit la 100 dolari > Aliații lui Trump se tem că războiul cu Iranul devine un conflict fără sfârșit. Atacurile iraniene asupra petrolierelor au urcat prețul petrolului la 100 de dolari pe baril. Publicat: 17 martie 2026, 19:01 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/aliatii-lui-trump-se-tem-de-un-razboi-fara-sfarsit-cu-iranul-petrolul-a-sarit-la-100-dolari/ · Publicație: Financiarul ![razboi Iran](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/razboi-Iran-1773766887-1024x576.jpeg) La peste două săptămâni de la primele rachete Tomahawk lansate de SUA asupra Iranului, unii dintre cei mai apropiați aliați ai lui Donald Trump se tem că președintele a pierdut controlul conflictului. Deși inițial sperau într-o operațiune rapidă, atacurile iraniene asupra petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz au zguduit piețele mondiale și amenință să-l împingă pe liderul american într-o situație în care escaladarea devine singura opțiune viabilă. ## Cărțile sunt la Teheran Logica inițială era simplă. Obiectivele vagi ale lui Trump îi ofereau flexibilitatea de a declara victoria oricând. Numai că lucrurile stau acum puțin diferit. Atacurile Iranului asupra transportului de țiței îl forțează pe liderul de la Casa Albă să reacționeze, iar unii apropiați cred că Teheranul dictează acum termenii conflictului. „E clar că tocmai le-am dat o lecție [iranienilor] pe teren, dar, în mare măsură, ei dețin acum cărțile”, a declarat o persoană apropiată Casei Albe. Aceeași sursă a adăugat: „Ei decid cât timp vom rămâne implicați, și ei decid dacă vom trimite trupe terestre. Și nu mi se pare că există o cale de ocolire a acestui lucru, dacă vrem să ne salvăm prestigiul.” Marea îngrijorare este că asigurarea liberei circulații a petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea necesita controlul unor porțiuni din litoralul iranian, o mișcare ce ar implica aproape sigur trimiterea de trupe americane la sol. „Situația s-a schimbat”, a confirmat o a doua persoană familiarizată cu operațiunea. „Căile de ieșire nu mai funcționează, deoarece Iranul este cel care conduce acțiunea asimetrică.” ## Prețul la pompă o povară politică Această dinamică alimentează anxietatea în rândul susținătorilor din tabăra „America First”, care se tem că președintele se îndreaptă fix spre genul de conflict fără sfârșit din Orientul Mijlociu pe care l-a criticat atâția ani. Cum vine asta? Păi, având în vedere că Iranul poate perturba aprovizionarea mondială cu petrol, unii republicani se tem că războiul ar putea deveni o povară politică uriașă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Cifrele vorbesc de la sine. Prețurile petrolului au crescut vertiginos, de la mai puțin de 70 de dolari pe baril la aproximativ 100 de dolari. Iar prețul mediu național al benzinei a urcat la 3,70 dolari, cu aproximativ 25% mai mult decât în urmă cu o lună, potrivit AAA. „Pentru Casa Albă, singura zi liniștită a fost ieri”, a adăugat sursa familiarizată cu situația. „Acum trebuie să se teamă de o deteriorare a situației”. ## Casa Albă insistă că totul e un „succes neasteptat” Dar consilierii de la Casa Albă susțin că războiul nu doar că decurge conform planului, ci reprezintă un „succes extraordinar”. Aceștia invocă cifre conform cărora atacurile cu rachete balistice iraniene au scăzut cu 90%, iar cele cu drone cu 95%. Operațiunea, spun ei, va continua până când obiectivele vor fi atinse. „Datorită unui proces de planificare detaliat, întreaga administrație este și a fost pregătită pentru orice acțiune potențială întreprinsă de regimul terorist iranian”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. „Președintele Trump știa foarte bine că Iranul va încerca să împiedice libertatea de navigație și fluxul liber de energie, și a luat deja măsuri pentru a distruge peste 30 de nave de minare.” Aceasta a adăugat că „președintele a precizat, si, că orice întreruperi în aprovizionarea cu energie sunt temporare și vor aduce beneficii enorme țării noastre și economiei globale pe termen lung”. Îngrijorările aliaților au fost însă accentuate de trimiterea în regiune a navei de asalt amfibie USS Tripoli, care transportă aproximativ 2.000 de pușcași marini. ## Opțiunile se restrâng Unii dintre cei mai vocali aliați ai lui Trump îndeamnă Casa Albă să nu se grăbească să intre într-un război terestru. Jack Posobiec, un aliat al președintelui, a enumerat o serie de modalități prin care SUA ar putea intensifica presiunea fără a recurge la trupe: oprirea petrolierelor, lansarea de atacuri cibernetice, vizarea activelor financiare iraniene și apelarea la forțele navale aliate, precum cele ale Israelului. „Acest lucru intensifică, si, nivelul de escaladare, dar nu necesită neapărat trimiterea de trupe pe teren”, a spus Posobiec. El a avertizat însă că există grupuri de interese care forțează o intervenție la sol. „Există persoane care fac presiuni intense și serioase… pentru ca președintele să trimită trupe pe teren, deoarece își dau seama că, odată ce va face acest lucru, extinderea misiunii va ajunge atât de departe încât ar putea degenera într-un război în toată regula, iar ei își doresc cu ardoare acest lucru.” ## Un lider și mai radical la Teheran Strategia Iranului s-a concentrat pe Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol. Unii aliați ai lui Trump susțin că amploarea atacurilor inițiale ale SUA, care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, alături de zeci de comandanți, ar putea îngreuna orice tentativă de retragere a regimului. „Ați ucis un om, iar următorul la rând este și mai radical. I-ați ucis tatăl și soția”, a spus o a treia persoană apropiată de Casa Albă, referindu-se la noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, fiul defunctului ayatollah. „Credeți că va fi mai - sau mai puțin - rezonabil?” Pana la urma, trimiterea de trupe pe teren nu face parte din „instinctul” lui Trump, a adăugat sursa. O astfel de măsură i-ar prăbuși popularitatea, aflată acum la 40%, la nivelul celei a fostului președinte Richard Nixon (aproximativ 25% la momentul demisiei sale, după scandalul Watergate). „A mai văzut povestea asta”, a conchis sursa, „și cred că știe cum se va desfășura din punct de vedere politic”.