În prezent, liderii UE trebuie să iasă din realitatea lor alternativă confortabilă și autoacalmantă. Eșecul colectiv al UE de a adera la dreptul internațional și la propriile angajamente în materie de drepturile omului în Gaza a dus credibilitatea, autoritatea și poziția globală a blocului la cel mai scăzut nivel din toate timpurile.
Daunele aduse reputației sunt de anvergură, pe termen lung și probabil ireversibile
Concret, nu există niciun semn că guvernele UE sunt pregătite să tragă o frână de urgență în ceea ce privește exporturile lor de arme și muniții către Israel
Toate aceasta au un impact asupra rolului și influenței UE în cadrul Organizației Națiunilor Unite și în țările din sudul lumii.
Iar cel mai important este faptul că pune în pericol relațiile importante și cândva solide ale UE cu activiștii pro-democrație și pentru drepturile omului din lumea arabă și musulmană – și nu numai.
A fost nevoie de politicieni pro-israelieni din UE, inclusiv de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de șase luni sfâșietoare de asalt mortal al Israelului asupra Gaza, în urma atacului terorist al Hamas din 7 octombrie, pentru a recunoaște necesitatea de a proteja „viața civilă”.
În timp ce Israelul se pregătește pentru o ofensivă asupra Rafah, iar Gaza se confruntă cu o anihilare totală – și în ciuda rezoluției de luni a Consiliului de Securitate al ONU care solicită o încetare a focului – nu există niciun semn că guvernele UE sunt pregătite să tragă o frână de urgență în ceea ce privește exporturile lor de arme și muniții către Israel.
Germania, care furnizează 28% din importurile militare ale Israelului, și-a văzut exporturile crescând de aproape zece ori între 2022 și 2023, vânzările fiind accelerate în noiembrie anul trecut.
Cererile de suspendare imediată a pactului UE-Israel din cauza încălcărilor persistente ale drepturilor omului de către Israel rămân neauzite, iar mai multe state UE încă nu au reluat finanțarea pentru UNRWA, chiar dacă Israelul continuă să interzică accesul ajutoarelor în nordul Gaza, afectat de foamete.
Această politică a UE privind Gaza înseamnă că „rareori cineva din Sudul Global va asculta curând când politicienii occidentali insistă asupra dreptului internațional”, spune analistul pentru Orientul Mijlociu Amro Ali.
Adevărul incomod este că acest lucru era previzibil. Să fim clari: poziția deteriorată a UE nu displace bărbaților puternici arabi și de altă natură.
Eșecul previzibil al „ATM UE
După cum o demonstrează numărul tot mai mare de acorduri „bani pentru migranți” ale UE, eșecurile UE în Gaza nu reprezintă un obstacol atunci când vine vorba de accesarea „ATM EU” de către liderii Egiptului și Tunisiei.
Cu toate acestea, în timp ce fac curte dictatorilor și autocraților, factorii de decizie politică ai UE se îndepărtează tot mai mult de democrații lumii.
Însă, adevărata tragedie, așa cum se subliniază într-o analiză recentă, este erodarea unuia dintre atuurile cheie ale Europei: „rezervele sale uriașe” de soft power.
În trecut, chiar și atunci când influența politică directă a UE asupra guvernelor din Orientul Mijlociu s-a diminuat, diplomații europeni pricepuți au reușit să mențină un impresionant contact cu cetățenii din regiune.
O serie de inițiative ale UE, cum ar fi Noua agendă pentru Mediterana din 2021, a încercat cu destul succes să câștige „inima și mințile” studenților, grupurilor de femei, sindicaliștilor, antreprenorilor, cadrelor universitare și grupurilor de reflecție.
Confruntându-se cu un spațiu civic în scădere și cu guverne deseori represive la nivel național, cei care se străduiau să asigure drepturile omului, democrația și statul de drept s-au adresat UE pentru sprijin și finanțare.
Nu a fost vorba doar de bani. Participarea la „dialogurile societății civile” ale UE a fost ridicată, deoarece, spre deosebire de conversațiile interne restrânse, acestea au fost animate, sincere și deschise.
După ce am participat la multe astfel de discuții, pot garanta pentru energia lor înflăcărată. Discuțiile fără menajamente între tineri arabi și femei arabe și înalți responsabili politici ai UE au fost deosebit de impresionante.
Acești activiști, care au crezut în retorica UE privind valorile și s-au bazat pe sprijinul UE, sunt cei care se simt acum trădați și vulnerabili.
Astfel, „Ipocrizia Europei este dincolo de orice limite atunci când este pusă în contrast cu sprijinul nelimitat pentru populația Ucrainei. Germanii, în special, ies în evidență ca un deget de mare”, spune Magda Abu-Fadil, un corespondent străin veteran arabo-american, editor și academician stabilit în Liban.
Standardele duble ale Europei sunt evidențiate în mod constant de mass-media sociale arabe prin comentarii, meme-uri, videoclipuri și caricaturi, spune ea.
În contextul unui sondaj de opinie recent, peste 75 % dintre arabi consideră că pozițiile franceză și germană privind Gaza sunt „rele sau foarte rele”.
Ruptura de încredere nu va fi ușor de reparat
Odinioară, oficialii UE au vorbit în termeni lirici despre actorii societății civile din întreaga lume ca fiind „parteneri unici” care erau „motoarele schimbării, cei care se află în prima linie, luptând pentru egalitate și justiție”.
Dacă, așa cum se preconizează, partidele de extremă dreapta își vor spori ponderea și influența în viitorul Parlament European și, prin extensie, asupra noii Comisii Europene, este probabil ca UE – cu excepția unor state membre – să se apropie tot mai mult de Israel.
De asemenea, înțelegerile egrégioase privind migranții vor deveni probabil norma în toată fortăreața Europa, UE oferind o linie de salvare financiară constantă pentru autocrații arabi.
Mulți ar putea crede că aceasta este dovada unei Europe geopolitice mai puternice și mai musculoase. Alții susțin că lovitura dată reputației UE va supraviețui „crizei” din Gaza.
Aceasta este o iluzie.
Indignarea publică față de răspunsul Occidentului la distrugerea Gazei este mult mai profundă decât vor să recunoască mulți dintre cei de la Bruxelles și din alte capitale ale UE.
Aşadar, „Asistăm la o ruptură epistemologică sau la o fractură profundă nu doar față de liderii sau politica europeană, ci față de Occident în ansamblu”, avertizează Yasmine Akrimi, cercetător și analist pentru Orientul Mijlociu.
O Uniune Europeană care este în retragere față de valorile sale, care se angajează într-o indignare mai selectivă și care stabilește o ierarhie a drepturilor este o binefacere pentru autocrații lumii.
Dar este o tragedie pentru cei care visează la democrație, cred în universalitatea drepturilor omului și aspiră să trăiască într-o lume mai dreaptă.
Sursa: euobserver.com
